Romania-UE, exceptia de la regula sau regula exceptiei

Negocierile de aderare cu Uniunea Europeana ar trebui sa se desfasoare dupa un principiu simplu: indeplinirea unui set de criterii care vor transforma Romania intr-o structura capabila sa faca parte din Uniune. De partea Uniunii Europene exista un set de reguli ale jocului care trebuie respectate. Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeana constituie un ansamblu de institutii care garanteaza respectarea criteriilor de aderare si a regulilor jocului intern al Uniunii. Insa drumul Romaniei catre Bruxelles, pe langa impiedicarile specifice in indeplinirea criteriilor de aderare, a fost marcat si de adoptarea unor exceptii inovatoare de la regulile jocului in Uniune. Aderarea Romaniei i-a tulburat in asa hal pe birocratii europeni, incat acestia incalca regulile create de ei. Un oficial de la Bucuresti amintea de "exportul de bizantinism din Romania in Uniunea Europeana".
Criteriile de aderare la Uniune sunt cunoscute sub denumirea de "criteriile de la Copenhaga", locul unde au fost stabilite cu prilejul Consiliului European din 1993. Uniunea Europeana cere viitorilor membri sa detina "stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si protejarea minoritatilor"; "existenta unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor de piata din cadrul Uniunii"; "capacitatea de a prelua obligatiile de stat membru, inclusiv adeziunea la scopurile politice, economice si monetare ale uniunii".
Pare simplu la o prima vedere. Insa pentru autoritatile de la Bucuresti nu a fost simplu de loc. S-a inceput cu un balet al declaratiilor de la Oltenita "aderam - nu aderam". Dup-aia s-a trecut la sloganul "nu ne vindem tara". Si in sfarsit, cu frecari de coate si semne smecheresti din ochi, la Bucuresti s-a cazut la pace sub formula "zicem ca ei si facem ca noi", iar cu aceasta ocazie "ii facem la buzunare" pe fraierii de occidentali . O inconstienta stupida a oamenilor politici care a avut drept urmare o serie de scandaluri. Spre paguba chiar a "smecherilor" care au crezut ca "o sa-i faca" pe birocratii de la Bruxelles.
Tot acest invartit stupid in jurul cozii, denumit savant si inconstient la Bucuresti "negociere" a creat o neincredere colosala a birocratilor unionali in autoritatile de la Bucuresti. Dupa cum mi-a spus un eurodeputat, in mijlocul unui scandal care a avut loc mai acum un an, cand a vazut cum ciuciulesc politicienii de Dambovita criticile europene: "incredibil, pe ei ii intereseaza propria imagine si nu rezolvarea problemei!" In baza principiului propagandei, ceva repetat de indeajuns de multe ori va fi considerat adevarat, brotacii de Dambovita au reusit sa puna semnul de egalitate intre coruptie si Romania. Exasperati de inactiunea autoritatilor sau protectia acordata actelor de coruptie, birocratii de la Bruxelles au fredonat "coruptie in Romania" pana cand refrenul asta a devenit o expresie care nu mai trebuie demonstrata.
Neincrederea birocratilor europeni fata de politicienii de la Bucuresti a atins cote paroxistice. Inchiderea capitolelor de negociere din decembrie trecut le era absolut necesara atat europenilor cat si guvernantilor aflati, inca, la putere in Bucuresti. Insa europenii au avut sange rece si au negociat dur, in vreme ce trimisii Dambovitei au avut curajul nemaiintalnit pana acum in analele relatiilor internationale sa plece capul si sa accepte un set de conditii aproape umilitoare. Eufemismul bruxellez "clauza de salvgardare" nu este altceva decat expresia neincrederii europene fata de Romania. Europenii au ajuns in asemenea hal de exasperare incat au inceput sa-si incalce propriile reguli: pentru Romania "clauza de salvgardare" care amana aderarea cu un an, poate fi activata cu doar doua treimi din voturile membrilor Uniunii. Pana la contactul cu oracaitorii de Dambovita, deciziile de acest gen din Uniune se luau doar in unanimitate. Pana la urma au reusit sa schimbe "ei" Uniunea.
Culmea culmilor a fost atinsa abia saptamana trecuta. Opariti cu ciorba guvernarii anterioare, eurodeputatii de la Bruxelles sufla in iaurtul de la Bucuresti. Comitetul pentru Politica Externa al Parlamentului European a solicitat in mod expres comisarului pentru extindere Olli Rehn ca legislativul european sa poata influenta decizia privind aderarea Romaniei si dupa semnarea tratatului de aderare. Olli Rehn le-a promis eurodeputatilor ca dorinta lor va fi indeplinita. Elmar Brok, seful Comitetului pentru Politica Externa, a trebuit sa-l ameninte pe comisarul Olli Rehn cu o amanare a votului pentru Romania in plenul Parlamentului European. Insa deocamdata nu exista nici o modalitate legala prin care sa fie indeplinita promisiunea lui Rehn. La Bruxelles inca se cauta o modalitate de a pune pe hartie intr-o forma legala aceasta promisiune. Ramane de vazut pana la urma cine pe cine va reusi sa schimbe. Deocamdata Dambovita are 2:0 in fata Rinului.

---

Despre autor: