Pontiful care a invins comunismul

Dragostea cu care a fost inconjurat pretutindeni in lume si rugaciunile aflate in aceste momente pe buzele tututor arata ca, inainte de a se infatisa judecatii lui Dumnezeu, Ioan Paul al II-lea ramane drept si placut in fata oamenilor si a Istoriei.
La 19 mai 2003, cu ocazia celei de a 83-a aniversari, Papa Ioan Paul al II-lea si-a evocat cu seninatate propria moarte in fata celor 20.000 de pelerini polonezi adunati in piata Sfantul Petru din Roma. "Se apropie din ce in ce mai mult ziua in care ma voi prezenta in fata lui Dumnezeu pentru a-i da socoteala pentru toata viata mea, pentru tineretea petrecuta la Wadowice, apoi la Cracovia si, in sfarsit, la Roma", a spus Sfantul Parinte. Suveranul Pontif a citat apoi un pasaj din Vechiul Testament: "Va trebui sa dai seama pentru felul cum ti-ai petrecut timpul pe pamant". "Am incredere in bunatatea divina si in protectia Sfintei Fecioare", a adaugat el.
Karol Jozef Wojtyla s-a nascut la 18 mai 1920, in Wadowice, un orasel aflat la 50 de kilometri de Cracovia (Polonia). Era cel mai mic din cei doi copii ai lui Karol Wojtyla si ai Emiliei Kaczorowska. A absolvit gimnaziul in 1934, la Scoala de Stat pentru baieti "Marcin Wadowita". Intre 1934 si 1938 urmeaza cursuri de arta teatrala in Wadowice, iar la 22 iunie 1936 se inscrie la Faculatea de Filosofie - cursul de Filosofie Poloneza, la Universitatea Jagelona, din Cracovia.
Si-a terminat doctoratul in teologie in 1948, cu o teza despre Credinta in lucrarile Sf. Ioan al Crucii. In plus, in vacante, isi exercita slujirea pastorala printre imigrantii polonezi din Franta, Belgia si Olanda. In 1948 s-a reintors in Polonia si a fost ajutor de preot la mai multe parohii din Cracovia, dar si capelan al studentilor universitari pana in 1951, cand si-a reluat studiile de filosofie si teologie. Mai tarziu, a devenit profesor de teologie morala si de etica sociala la seminarul din Cracovia si la Facultatea de Teologie din Lublin. La 4 iulie 1958 Papa Pius al XII-lea l-a numit Episcop titular de Ombi si auxiliar de Cracovia, fiind hirotonit Episcop la 28 septembrie 1958, in Catedrala Wawel din Cracovia, de catre Arhiepiscopul E. Baziak. La 13 ianuarie 1964 a fost numit Arhiepiscop de Cracovia de catre Papa Paul al VI-lea, care l-a facut Cardinal in 26 iunie 1967. Pe langa participarea sa la Conciliul Vatican II (1962-1965), cu o importanta contributie la elaborarea Constitutiei "Gaudium et spes", Cardinalul Wojtyla a participat la toate adunarile Sinodului Episcopilor.
La 16 octombrie 1978, Cardinalul Karol Wojtyla este ales succesorul Papei Ioan Paul I, devenind al 264-lea Papa al Bisericii Catolice si isi ia numele de Papa Ioan Paul al II-lea, fiind primul Suveran Pontif provenit dintr-o tara slava.
Romania - prima tara ortodoxa vizitata de un papa
In plan ecumenic, Papa Ioan Paul al II-lea a continuat drumul de reconciliere cu bisericile crestine deschis de Papa Ioan al XXIII-lea si Paul al VI-lea (in 1964 bisericile Romei si a Constantinopolului au ridicat oficial anatemele reciproce din 1054). S-a intalnit de multe ori cu reprezentanti ai celorlalte biserici si a sustinut neincetat necesitatea unificarii bisericilor crestine, chemandu-i pe credinciosi sa se roage impreuna pentru realizarea acestui deziderat. De asemenea, a incercat sa imbunatateasca relatiile bisericii catolice cu evreii. In 1993, s-au stabilit legaturi diplomatice intre Sfantul Scaun si Israel. In 1998, Comisia Vaticanului pentru Relatiile cu Evreii a publicat documentul "We Remember: A Reflection on the Shoah", lucrare importanta privind Holocaustul, document despre care spera ca va contribui la vindecarea "neintelegerilor si nedreptatilor trecute".
Papa a reusit sa rupa barierele prejudecatilor care despartisera Biserica, dupa Marea Schisma din 1054. Si prin intelepciunea sa, Romania va ramane in istoria crestinismului ca prima tara majoritar ortodoxa vizitata de un Suveran Pontif, la aproape o mie de ani de la consfintirea oficiala a rupturii dintre catolici si ortodocsi. Vizita efectuata la Bucuresti, intre 7-9 mai 1999, a avut o semnificatie vadit ecumenica, deschizand calea unei mai bune cunoasteri, a apropierii si a lucrarii impreuna spre unirea Bisericilor Crestine, conform dezideratului hristic "ca toti sa fie una".
Papa Ioan Paul al II-lea si reformarea estului european
Pe plan international, Papa Ioan Paul al II-lea s-a luptat pentru moralitate si pace. In scrisoarea apostolica "Spre mileniul trei", din 1994, Suveranul Pontif defineste ca pe "o cheie a pontificatului sau" stabilirea unei noi doctrine morale, distincte de ideologiile, unele nefaste, ale secolului trecut, criticand nedreptatile lumii si incercand sa-i oblojeasca ranile, indiferent ca acestea fusesera generate de comunismul ateu sau de salbaticia capitalismului.
De la inaltimea prestigiului la care a ajuns Scaunul Papal sub pontificatul sau, Papa Ioan Paul al II-lea nu a incetat niciodata sa lupte impotriva pericolelor la adresa sanatatii morale a societatii moderne. S-a declarat ferm impotriva contraceptiei, avortului si eutanasiei, utilizandu-si intreaga putere pentru a combate o initiativa privind controlul nasterilor, expusa la Conferinta Internationala a Natiunilor Unite pentru Populatie si Dezvoltare, care a avut loc in 1994 la Cairo. Atitudinea Papei in privinta contraceptiei, avortului, dar si opozitia sa pentru hirotonirea femeilor au determinat protestele organizatiilor feministe. Insa Papa s-a dovedit un fervent sustinator al demnitatii si al drepturilor umane ale femeilor.
Papa Ioan Paul al ll-lea nu si-a uitat nici tara natala, Polonia - unde a facut prima vizita pastorala in iunie 1979 - si nu a uitat nici poporul polonez, fiind preocupat de lupta sindicatului Solidaritatea in timpul regimului Jaruselski. Pe 15 ianuarie 1981, Papa Ioan Paul al II-lea primeste in audienta delegatia Sindicatului Polonez Independent Solidaritatea, condusa de Lech Walesa, iar pe 13 ianuarie 1987 il primeste in audienta pe Presedintele Consiliului Poporului Polonez, generalul Wojciech Jaruzelski. In 1991 primeste din nou vizita lui Lech Walesa, de data aceasta in calitate de presedinte al Poloniei. "Este imposibil sa intelegem istoria poporului polonez fara Hristos", afirma Suveranul Pontif.
Aceste vizite au aprins speranta compatriotilor sai si, totodata, rezistenta fata de comunism. Rezultatul a fost stimularea unei miscari nonviolente, care a inspirat evenimentele dramatice din 1989: destramarea regimurilor comuniste si instaurarea democratiei in tarile Europei Centrale si de Est, caderea zidului Berlinului si, in sfarsit, disparitia Uniunii Sovietice si sfarsitul Razboiului Rece. Rolul Papei a fost unul determinant, sub pontificatul sau Vaticanul remarcandu-se printr-o influenta politica de necontestat.

---

Despre autor: