Falimentul Concurentei

Peste doua saptamani, plenul Parlamentului European va da verdictul in privinta aderarii Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Capitolul "Concurenta" ramane unul dintre domeniile unde Comisia Europeana (CE) joaca un rol central, pentru a evita competitia neloiala si distorsiunile pe piata unica. Toamna trecuta, dupa ce Romania a inchis provizoriu toate capitolele de negociere, oficialii europeni continuau sa fie extrem de nemultumiti in privinta institutiei care reglementeaza competitia pe piata romaneasca. Principalul motiv al nemultumirii Comisiei Europene era reprezentat de incapacitatea Consiliului Concurentei din Romania de a-si face datoria. Comisia Europeana critica Consiliul Concurentei in raportul pe anul trecut, cerandu-i sa-si imbunatateasca substantial activitatea si sa aplice corect legile. Surse guvernamentale declarau pentru BBC ca reprosurile adresate Romaniei veneau chiar din partea noului comisar pentru Concurenta, olandeza Nellie Kroes. Motivul ar fi fost timpul scurt de cand s-a infiintat Consiliul Concurentei si proasta sa functionare. De aceea, Comisia Europeana chiar nu recomanda statelor membre incheierea negocierilor cu Romania pe capitalul "Concurenta", lasand aceasta decizie la latitudinea fiecarui stat UE. In final, s-a decis incheierea provizorie a capitolului, dar cu o serie de conditii foarte dure, in special in ceea ce priveste ajutoarele de stat. "Fiecare decizie luata de Consiliul Concurentei de la Bucuresti privind ajutoarele de stat a fost gresita", afirma un oficial european pentru BBC.
UE vrea reforma fundamentala a ajutoarelor de stat
In acest context, la momentul incheierii provizorii a capitolului (in luna decembrie 2004), expertii europeni au solicitat Romaniei o reforma fundamentala a ajutoarelor de stat. O obligatie asumata de autoritatile de la Bucuresti se refera la investigatiile pe care Consiliul Concurentei trebuie sa le faca din proprie initiativa si la calcularea, conform unor regulamente si a metodologiei, a ajutoarelor de stat ce pot fi acordate, precum si intarirea independentei autoritatii acestei institutii.
De mentionat, numirea actualei conduceri a Consiliului Concurentei a starnit, in februarie 2004, un val de nemultumiri din partea Opozitiei de atunci, actuala Putere. Opozitia acuza abuzurile Cabinetului Nastase, care, printr-o ordonanta de Urgenta, decidea scoaterea din subordinea Parlamentului a Consiliului Concurentei si numirea unor noi membri in conducere, desi mandatul celor care erau in functii la acel moment expira abia in anul 2006. Printre cei numiti in februarie 2004 se numara presedintele Consiliului, Mihai Berinde, fost secretar de stat la Ministerul Economiei si Comertului, si vicepresedintele Consiliului, George Musliu, fost vicepresedinte pe probleme de privatizare la APAPS. De remarcat, atat Mihai Berinde, cat si George Musliu activau in domeniile care au beneficiat de cele mai multe ajutoare de stat (subventii, transferuri, scutiri de datorii etc).
Consiliul Concurentei nu deranjeaza monopolurile si cartelurile
Numai anul trecut, valoarea ajutoarelor de stat autorizate a fost de aproape 86.000 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro). Consiliul a declansat numai 33 de investigatii, dintre care 22 pentru cercetarea unor posibile intelegeri anticoncurentiale, 9 pentru abuz de pozitie dominanta si doua pentru concentrare economica. Consiliul Concurentei nu a luat nici o masura pentru ca, in anumite domenii, concurenta sa fie cu adevarat loiala! Si nu dam decat cateva exemple: tarifele la taxi (majoritatea sunt de 8500 lei/km sau 9.900 lei/km), la transmisiile TV prin cablu ("cablistii" pot cere oricat pe un abonament, avand in vedere ca o astfel de firma este, practic, un monopol intr-un cartier sau o localitate, un client neavand posibilitatea sa aleaga o alta firma). De asemenea, pe piata imobiliara asistam la un fel de cartel al agentiilor din domeniu care practica comisioane de 3% din valoarea tranzactiei, procent perceput atat vanzatorului, cat si cumparatorului, ceea ce conduce la un comision de 6%. Nici un agent imobiliar nu practica un comision macar de 2,9%, iar cei care incearca sunt alungati imediat dupa piata! Preturile locuintelor sunt, de asemenea, influentate de acesti agenti imobiliari. Ceea ce e firesc: un comision de 3% practicat la 1000 de lei inseamna altceva decat un comision de 3% aplicat la 40.000 de euro. Sigur, pe piata imobiliara cererea este mai mare decat oferta. Totusi, agentii imobiliari afirma ca, o data cu aderarea la UE, preturile locuintelor vor creste, pentru ca vor veni in Romania oameni cu bani din Europa. Nici in aceste caz Consiliul Concurentei nu intervine, desi nu credem ca un neamt va veni vreodata sa cumpere un apartament confort II, la etajul 10, in Berceni!
Concurenta neloiala "infloreste"
In plus, in Romania planeaza suspiciunea ca unii producatori isi autosubventioneaza exporturile prin preturile practicate pe piata interna. In acest sens exista exemplele marilor producatori de ciment, de tabla sau ingrasaminte naturale, la aceste produse preturile pe piata interna fiind mult mai mari decat cele la export. Consiliul Concurentei investigheaza de ceva timp aceste practici, absolut neconcurentiale, dar fara sa dea publicitatii nici un rezultat. Cand vorbim despre practicile neconcurentiale ale acestor companii ne referim in special la producatorii interni care sunt "vaduviti" de preturile la produse pe care le platesc cei care le importa. Ceea ce conduce, firesc, la majorari ale costurilor producatorilor interni si, bineinteles, la majorari ale preturilor finale ale produselor lor, in comparatie cu cele ale producatorilor externi! Iar Consiliul Concurentei nu gaseste de cuviinta sa protejeze legal piata interna! In plus, Consiliul Concurentei a fost acuzat ca "inchide ochii" atunci cand anumite companii mari defavorizeaza distribuitorii interni in favoarea celor cash&carry. Mai mult, institutia a fost acuzata ca face jocul companiilor multinationale si favorizeaza societatile de stat in detrimentul celor private.

---

Despre autor: