Cine va fi urmatorul Papa?

Deteriorarea starii de sanatate a Suveranului Pontif inteteste zvonurile cu privire la posibilii sai succesori. Desemnarea viitorului Papa nu este nicidecum o problema usoara. Cei 120 de cardinali care il vor alege pe urmasul lui Ioan Paul al II-lea (si al Sfantului Petru) vor decide, prin votul lor, care sunt prioritatile Bisericii Romano-Catolice la inceputul mileniului trei si care este directia de urmat din punct de vedere doctrinar. Va fi viitorul Papa un reformator sau va continua linia conservatoare a actualului Pontif? Va veni din Lumea a treia, sau din batrana Europa? Va fi preferat un candidat mai tanar sau se va miza pe intelepciunea senectutii? Analistii incearca sa avanseze o serie de raspunsuri. Ipoteza cea mai probabila: viitorul Papa va fi un septuagenar "traditionalist" din Lumea a treia.
Succesiunea de la Vatican ar putea reprezenta ocazia perfecta pentru o "modernizare" a Bisericii Romano-Catolice. Mesajul Sfantului Scaun trebuie actualizat, considera multi experti occidentali, pentru a putea raspunde marilor provocari ale prezentului. Si pentru a ramane relevant intr-o lume care nu mai seamana deloc cu modelele patriarhale impuse inca de Vatican.
Biserica nu a reusit sa tina pasul cu marile transformari sociale din secolul XX, sustin reformistii. Multe dintre dogmele multiseculare nu mai conving astazi si nu mai sunt acceptate in societatile avansate. Pozitia intransigenta a Bisericii in chestiuni cum ar fi virginitatea, celibatul si contraceptia risca sa alieneze un mare numar de credinciosi. Fenomen care a luat deja proportii alarmante in Europa de Vest. Vaticanul nu a reusit bine sa digere emanciparea femeilor si revolutia sexuala ca, iata, se vede confruntat cu probleme mult mai delicate: homosexualitatea, clonarea, cercetarea embrionara. Si lista continua, adaugandu-i-se an de an alte teme. Omenirea avanseaza, se pare, mult prea repede pentru puterea de adaptare a Bisericii Romano-Catolice.
Ce este de facut? Parerile sunt impartite. Reformistii sustin necesitatea de a resincroniza mesajul Bisericii cu societatea. Cum? Abandonand dogmele cazute in desuetudine, abordand un limbaj mai nuantat si - mai ales - manifestand disponibilitatea de a dezbate temele cele mai controversate. Deschiderea spre dialog este esentiala, sunt de parere reformatorii, care critica reticenta Vaticanului in a asculta si alte puncte de vedere.
De cealalta parte a baricadei se afla conservatorii. Acestia considera ca mesajul Bisericii nu poate fi negociat in nici un fel de circumstante, el fiind de origine divina. Conservatorii sunt net majoritari la varful ierarhiei catolice. In indelungatul sau pontificat, Ioan Paul al II-lea a stiut sa se inconjoare de "traditionalisti" care ii impartaseau modul de gandire. Intr-un fel, el si-a asigurat succesiunea. Din cei 120 de cardinali care vor vota alegerea noului Papa, 97 la suta au fost numiti de actualul pontif. Este, deci, aproape exclus ca un reformist sa aiba castig de cauza. Intr-un articol intitulat "Urmatorul Papa va fi tot un conservator", Jamie Doward, corespondentul la Vatican al cotidianului britanic "The Guardian", concluzioneaza: "Indiferent cine ii va succeda la conducerea Bisericii Romano-Catolice, influenta lui Ioan Paul al II-lea va persista multa vreme dupa moartea sa".
Nord sau Sud, mai tanar sau mai varstnic?
Expertii sunt tentati sa parieze ca viitorul Papa va proveni dintr-o tara a Lumii a treia. Din considerente demografice. In timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, Biserica Romano-Catolica si-a pierdut multi dintre adeptii din statele bogate ale emisferei nordice, castigand in schimb aderenti in Sudul sarac. Astazi, aproape 65 la suta dintre catolici locuiesc in Africa, Asia si America Latina. O realitate de care Colegiul Cardinalilor va tine probabil seama.
Pe de alta parte, exista voci care sustin ca viitorul Papa ar trebui sa fie european, tocmai pentru a stopa declinul in care se afla Biserica Romano-Catolica pe Vechiul Continent.
Un alt element de controversa il reprezinta si varsta optima pentru urmatorul pontif. Un observator neavizat ar fi inclinat sa creada ca indelungatele suferinte ale lui Ioan Paul al II-lea reprezinta un argument in favoarea unui Papa mai tanar. Se pare, insa, ca lucrurile nu stau deloc asa. Colegiul Cardinalilor nu mai doreste alte recorduri de longevitate. Pontificatul lui Ioan Paul al II-lea a fost de doua ori mai indelungat decat media istorica a Vaticanului. Ceea ce i-a permis sa-si consolideze o baza de putere extrem de solida, inconjurandu-se numai de oameni care gandeau la fel ca el. Acest fapt i-a permis sa mentina un control strict asupra Bisericii, chiar dupa ce starea de sanatate i s-a agravat dramatic. Autoritatea nu numai ca nu i s-a diminuat, chiar a sporit. Si totusi - sustin expertii - chiar in randurile cardinalilor conservatori sunt multi care doresc ca urmatorul pontificat sa fie sensibil mai scurt.
Favoritii
Analistii au identificat deja cativa "favoriti" in cursa pentru Sfantul Scaun. Pe primele locuri se claseaza, evident, candidatii din Lumea a treia. Unul dintre acestia este cardinalul Francis Arinze din Nigeria. In varsta de 72 de ani, Arinze este cunoscut pentru luarile sale dure de pozitie impotriva avorturilor, contraceptiei si homosexualitatii. Daca va fi ales, el ar deveni primul pontif de origine africana de la Gelasius I (492-496) incoace.
Un alt candidat cu sanse mari este cardinalul Oscar Rodriguez din Honduras. In varsta de 62 de ani, el s-a facut cunoscut pe plan international participand alaturi de vedeta rock Bono intr-o campanie pentru anularea datoriilor statelor cele mai sarace. Un alt cardinal din Lumea a treia considerat "papabil" este Claudio Hummes din Brazilia.
Printre europenii cotati cu sanse la pontificat se numara cardinalul din Bruxelles, Godfried Daneels, in varsta de 71 de ani, si cel din Viena, Christoph Schonborn, de 58 de ani. Fiecare dintre ei are insa si cate o "bila neagra". Daneels este considerat prea liberal, iar lui Schonborn i se reproseaza ca este prea tanar. O a treia optiune ar putea fi cardinalul Joseph Ratzinger din Germania. In varsta de 78 de ani, Ratzinger conduce "Congregatia pentru Doctrina Credintei", principalul "think tank" pe probleme doctrinare al Bisericii Romano-Catolice. Controlata de conservatori, aceasta institutie si-a impus fara exceptie punctul de vedere in chestiuni ca moralitatea sexuala sau planning-ul familial, blocand accesul vocilor mai liberale din cadrul Bisericii. Cardinalul Joseph Ratzinger este considerat un prieten apropiat al actualului Pontif. Unul dintre oamenii sai cei mai de incredere. Fapt confirmat de decizia lui Ioan Paul al II-lea de a-i incredinta lui Ratzinger misiunea de a redacta, anul acesta, predica din Vinerea Mare. Textul, aprobat de Papa, este emblematic pentru convingerile cardinalului german. "Cristos sufera in propria lui Biserica", scrie acesta, deplangand faptul ca "multi crestini s-au indepartat de credinta, cazand in ispita unui secularism lipsit de Dumnezeu". Ar putea fi Ratzinger noul pontif european capabil sa restaureze influenta Bisericii Romano-Catolice pe batranul continent? Slabe sanse, considera expertii. Totusi, previziunile lor trebuie analizate cu precautie. Ele sunt departe de a fi infailibile. O demonstreaza o carte intitulata "Care Papa", publicata in 1978, cu putin timp inaintea ultimului convent pentru desemnarea unui pontif. Lucrarea, extrem de bine documentata si argumentata, nu pomenea nimic despre Karol Wojtila din Polonia - viitorul Ioan Paul al II-lea.

---

Despre autor: