Autopsia unei incredibile escrocherii judiciare

Un veritabil cataclism s-a produs dupa publicarea, in ZIUA din 21 martie a.c., a articolului "Fiul procurorului sef PNA Oradea, paravan pentru o hotie judiciara". Efectele acestuia s-au simtit atat la nivel local, in Bihor, cat si in Bucuresti, la Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si la Parchetul National Anticoruptie. Rareori se intampla sa fie vizate atatea institutii centrale ale unui stat de drept pentru nesanctionarea musamalizarii, prin fals si coruptie, a unui singur dosar penal din indepartata provincie! Se pare, insa, ca au ramas foarte putini cei dispusi sa mai acopere nelegalitatile si abuzurile procurorului sef al Serviciului Teritorial Anticoruptie Oradea, Ioan Moldovan (foto). Lipsa de reactie publica a organelor enumerate mai sus, inclusiv a Ministerului de Justitie, le-ar face, din acest moment in care dezvaluim noile probe si argumente, complice cu controversatul procuror PNA la terfelirea iremediabila a imaginii intregii magistraturi romane. Este si asa suficient de sifonata si nu credem ca Moldovan merita aceasta protectie si imunitate, mai ales cu un asemenea pret! ZIUA aduce acum dovezi suplimentare ale "ingineriei" judiciare, descoperite la Oradea de reporterii nostri dupa noile lor deplasari si investigatiile din ultimele zile. Vazand consistenta probelor, consideram ca indiferenta procurorului general al PNA, Ioan Amarie, fata de anchetele jurnalistice pe care ni le-am asumat poate imbraca si o forma mult mai grava, respectiv aceea de favorizare a infractorilor Moldovan&co.
ZIUA dovedeste acum implicarea directa a procurorului sef al PNA Oradea in masluirea cercetarilor ce ar fi stabilit cum si cu ce pret a fost facut scapat violatorul unei tinere fete, desi fusese condamnat definitiv la sapte ani inchisoare. Nu este vorba, asa cum am crezut initial, de o simpla ignorare - din prea multa superficialitate si suficienta - a semnalelor din presa, ci de un abuz grosolan, premeditat si interesat al procurorului Ioan Moldovan, pentru care cerem tragerea lui la raspundere penala!
Pe fondul unor inversunate dispute cvasiprofesionale, in primavara anului trecut, procurorul Calin Roman, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea, l-a acuzat in presa locala pe superiorul sau ierarhic, Gheorghe Leuca, seful de atunci al Sectiei de urmarire penala a Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, de "pretinderea sumei de 20.000 EURO pentru solutionarea favorabila a cererii de revizuire formulata de Baciu Gheorghe".
In ciuda frecventei ridicate a situatiilor in care unii magistrati cinstiti isi vad terfelita onoarea in tot soiul de imprejurari publice, nicaieri nu este stabilita o procedura standard, pe care sa o urmeze pentru a-si dovedi nevinovatia si remedia imaginea. Nu este momentul sa analizam acum aceasta lacuna. Sigur ca si ei pot sa se planga direct instantei pentru calomnie, ca orice alt cetatean, si sa se judece apoi ani in sir. Procurorul Leuca a socotit, insa, ca numai o cercetare penala efectuata de un organ competent ar putea demonstra neimplicarea sa vizavi de acuzele lansate de Roman si s-a hotarat sa se supuna unei astfel de verificari calificate. Nimeni nu a reglementat modul in care poate fi initiata inedita "exorcizare" a pacatelor de care se vedea suspectat. Cetateanul Gheorghe Leuca a formulat in scris o plangere penala impotriva propriei persoane si a altor colegi vizati de acuzele din presa, s-a dus in audienta la seful PNA Oradea, Ioan Moldovan, si-a spus pasul, a lasat plangerea si a plecat. In mod firesc, astepta sa fie citat pentru a fi audiat de Parchetul National Anticoruptie, la dispozitia caruia se pusese din proprie initiativa.
Numai ca logica lui Leuca nu s-a potrivit cu a lui Moldovan! Degeaba a asteptat, si mai spera, procurorul ultragiat sa i se comunice rezultatul cercetarilor solicitate de el organului de urmarire penala competent.
ZIUA a descoperit ca la Serviciul Teritorial Anticoruptie Oradea nu este inregistrat nici un dosar penal cu un astfel de obiect! Sigur ca, in aceste conditii, nici reclamantul Leuca nu va primi vreodata raspuns la plangerea sa.
Procurorul sef Ioan Moldovan doar ca a omis sa demareze niste verificari, oricat de sumare, asupra gravelor fapte ce scandalizau opinia publica, afectand credibilitatea tuturor magistratilor pana la stabilirea adevarului sau a netemeiniciei afirmatiilor lui Roman. Moldovan ar fi salvat macar niste aparente facandu-se ca cerceteaza si nu descopera nimic. El a inteles insa ca Leuca, in momentul in care ar fi fost instiintat oficial despre lipsa de temei a acuzelor lansate de colegul sau - concluzie previzibila, despre care Moldovan stia foarte bine ca era singura ce ar fi putut rezulta din cercetari - ar fi trecut, cu incapatanare, la pasul urmator si s-ar fi intors cu plangere impotriva calomniatorului Roman. Ceea ce ar fi adancit si amplificat conflictul, lucru pe care Ioan Moldovan nu-l dorea cu nici un pret.
Spre cosul de gunoi
Astfel ca procurorul sef al PNA Oradea a preferat sa nu inregistreze deloc plangerea lui Gheorghe Leuca! S-o fi gandit ca timpul le rezolva pe toate si daca Leuca va insista, il va lamuri el, atunci, cumva, sa se astampere.
Logica sa era relativ simpla: daca s-ar fi descoperit candva nereguli in "Dosarul Baciu", procurorul Moldovan ar fi putut sustine - cu inocenta lui bine jucata - ca nu avea cum sa stie el de toate, mai ales ca nu a facut cercetari intr-un astfel de dosar. Plangerea lui Leuca putea, intre timp, sa ia drumul cosului de gunoi. Insa nu la fel s-ar fi putut apara Moldovan senior daca inregistra dosarul si facea cercetarile corespunzatoare, fiindca i-ar fi fost imposibil sa nu descopere nelegalitatile crase dintre copertele sale! Daca s-ar intampla sa fie chestionat candva - cand nici nu s-ar mai fi asteptat si nu ar mai dispune de influenta actuala - de ce nu a luat masurile legale ce se impuneau conform faptelor constatate in "Dosarul Baciu", nu ar mai putea invoca nestiinta sa. Dosarul ar fi stat oricand marturie a duplicitatii procurorului Moldovan.
Pe langa faptul ca, procedand astfel, se ingradeste un drept constitutional al oricarui cetatean, acela de liber acces la justitie, ZIUA a descoperit - si sustine acum cu toata responsabilitatea - ca gestul lui Moldovan constituie o infractiune, el musamalizand, in totala cunostinta de cauza, o escrocherie judiciara de proportii, in care este implicat fiul sau, avocatul oradean Tudor Moldovan.
Decizia lui Amarie mai poate veni
Procurorul sef Moldovan nu a inregistrat sesizarea formulata de Gheorghe Leuca deoarece stia ca, daca va face minime cercetari - obligatorii in cazul in care ar fi dat curs inregistrarii lui, conform legii - va ajunge sa descopere implicarea vinovata a fiului sau in "Dosarul Baciu". Moldovan senior ar fi trebuit sa descopere atunci si traficul de influenta pe care il practica, in numele sau, de mai multi ani, avocatul Ioan Sava, "aureolat" de "calitatea" deosebita - invidiata de ceilalti colegi din Baroul Bihor - de a fi fost, pana nu demult, "maestrul" proaspatului avocat stagiar Tudor Moldovan.
In acest conflict evident de interese, procurorul sef Ioan Moldovan trebuia sa-si informeze sefii ierarhici, sa se abtina si sa astepte decizia Procurorului general al PNA, Ioan Amarie. Putea risca Moldovan sa lase pe mana altor procurori un astfel de dosar exploziv? A preferat sa spere ca nimeni nu va afla si descifra gestul lui de gainar al magistraturii romane si nu a inregistrat nimic.
Meandrele concrete ale unui dosar penal
Este momentul sa reamintim intortocheatele afaceri judiciare in care a fost prins, cu buna stiinta, junele avocat Tudor Moldovan si despre care tatal lui, Ioan Moldovan, procurorul sef al PNA Oradea, nu voia sa afle nimeni. Cei implicati trebuie sa inteleaga ca, daca avem pretentia sa traim intr-un stat de drept si ca legea este una pentru toti, ei trebuie sa raspunda pentru tot ce au facut. La data de 15 martie 2001, Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Baciu Gheorghe pentru savarsirea, in seara zilei de 27 ianuarie 2001, a infractiunii de viol, parte vatamata fiind tanara T.A.R. Dupa epuizarea primelor doua grade de jurisdictie, Curtea de Apel Oradea a respins si recursul inculpatului, in data de 13 februarie 2003, si l-a condamnat definitiv pe Baciu la sapte ani de inchisoare. Hotararea era definitiva si nu mai putea fi atacata, urmand ca, imediat ce condamnatul Baciu ar fi fost prins, sa fie arestat si cazat la penitenciar.
In tot cursul acestui proces penal, zeci de persoane au incercat sa le convinga, pe partea vatamata si pe Ardelean Rodica, mama tinerei, sa-si retraga plangerea si sa se impace cu violatorul Baciu. Ele nu au cedat amenintarilor sau promisiunilor. In mod paradoxal, desi stiau ca procesul s-a incheiat cu condamnarea definitiva a celui ce le necinstise, s-au pomenit din nou la poarta, si dupa februarie 2003, cu alte persoane care au incercat sa le induplece. Or, li s-a spus de mai multi juristi, ca in acel moment, chiar daca ar fi vrut sa cedeze presiunilor era prea tarziu, fiindca se aflau dupa pronuntarea deciziei definitive. Legea spune ca impacarea isi produce efectele doar daca are loc pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti si daca nu este conditionata de plata unor sume de bani. Or, fata de Baciu se pronuntase deja o hotarare definitiva de condamnare in 13 februarie 2003. In disperare de cauza, condamnatul Baciu a luat legatura cu avocatul Ioan Sava, supranumit "aparatorul cauzelor imposibile din Bihor", care se angajase sa "rezolve" si salvarea violatorului de pedeapsa definitiva ce i se aplicase. Sapte ani sunt foarte multi, iar Baciu a platit cat i s-a cerut. S-a imprumutat - mai tarziu a luat si bataie de la niste recuperatori la care intarziase cu "rata" -, i-a mai dat socru-sau din niste economii ramase dupa mai multe escrocherii proprii, de administrator de asociatie de locatari, cu apartamente cumparate in cardasie cu executorii judecatoresti pe bani de nimic, pana cand omul aflat la nevoie a adunat suma ce i se ceruse. Alaturi de el, avocatul Sava l-a luat pe fostul sau stagiar, Tudor Moldovan, caruia i-a repartizat rolul sa o "apere" pe partea vatamata T.A.R. De ce "aparare" o fi avut ea nevoie, daca se jura ca nu i-a platit lui Moldovan nici un onorariu si nu i-a semnat nici o delegatie?!
A doua infrangere a victimei
Cei doi avocati au incercat sa apeleze, in prealabil, la caile extraordinare de atac pentru desfiintarea hotararii definitive. Contestatia in anulare, depusa la instanta in 28 februarie 2003, le-a fost respinsa. La data de 2 aprilie 2003, Baciu Gheorghe, prin avocat ales Sava Ioan si Sava Ana, a formulat cerere de revizuire in dosarul nr. 3722/2001 al Judecatoriei Oradea. Ulterior, la data de 7 aprilie 2003, a depus o precizare in sensul ca a intervenit o "impacare" cu partea vatamata. Or, daca ar fi fost asa cum sustine, unde pastrase pana atunci valorosul inscris si unde avea de gand sa foloseasca "impacarea" daca "se lasase" condamnat definitiv in februarie 2003? Ce rost a mai avut atunci sa tatoneze cele doua cai extraordinare de atac daca, in tot acest timp, existase "impacarea" tinuta la secret? In realitate, intreprinzatorului avocat Sava ii reusise "varianta" cumpararii complicitatii judecatorilor de la Curtea de Apel Oradea. Sau sa fi invocat in fata acestora "interesul superior exprimat fata de Baciu de dl procuror sef Moldovan", iar magistratii sa se fi lasat convinsi pentru a nu-l supara pe temutul sef al anticoruptiei locale? In disperare de cauza si pentru a nu restitui uriasa suma incasata - imediat dupa aceasta "operatiune" avocatul Sava si-a cumparat un Mercedes nou-nout - el ii convinsese pe magistrati sa "uite" de decizia definitiva de condamnare nr. 93/R/13.02.2003, pronuntata in aceeasi cauza penala. Urma ca magistratii sa aiba in vedere doar "impacarea" pe care se angajase sa o smulga cu orice pret partii vatamate si mamei acesteia, si pe care tocmai o obtinuse. Pentru acest motiv fusesera ele contactate din nou, si dupa 13.02.2003, de alti "soli de pace". In cele din urma au cedat.
L-au maculat pana si pe Dumnezeu
"Cel care ne-a determinat sa acceptam impacarea a fost preotul Ovidiu Pop, de la Biserica cu Luna din Oradea", spune Ardelean Rodica. "El trebuia sa fie garantul ca, daca va reusi anularea mandatului de executare deja emis pe numele lui George Baciu, fiica mea va primi o suma de bani. Daca nu rezolvau, nu primea nimic, iar Baciu isi recupera banii de la preot. Este clar ca nu aveau siguranta reusitei, totul fiind nelegal. De aceea nu ni s-au platit banii la sfarsitul lunii aprilie, cand am semnat, ci s-a constituit atunci un certificat de depozit la Banca Comerciala Oradea, pentru care au avut specimen de semnatura si fiica mea si parintele, iar orice operatiune trebuia semnata de ambii titulari. Cand a fost intrebat de provenienta banilor si de scopul operatiunii, preotul i-a mintit pe functionarii bancari ca banii sunt pentru un apartament, dar fiica mea nu are si nu a avut imobile de vanzare. Totusi, in ciuda masurilor de siguranta, peste o luna, cand a reinnoit depozitul, parintele si-a "tras" singur 1000 de EURO. Nu stiu cum a reusit, fiindca fiica mea nu a semnat alaturi de el... Ne-am intalnit la biroul avocatului Ioan Sava, care ne-a spus ca este absolut necesara impacarea, fiindca nu au reusit cu revizuirea si nici cu contestatia in anulare. A fost prezent si avocatul Moldovan, dar numai Sava a dictat actul de impacare. Initial a trecut suma de 100.000.000 lei, dar, dupa cateva zile, ne-a chemat din nou sa-l refacem. A spus ca s-a consultat personal cu judecatorii si l-au urecheat, fiindca se face referire la bani in actul de impacare. Parintele Pop si avocatul Moldovan au fost prezenti si de aceasta data in cabinetul lui Sava. Depozitul era facut la banca de data trecuta, se poate afla usor data de la BCR Oradea. Suma initiala: 27.500 EURO, echivalent atunci cu un miliard de lei. Numarul contului initial: 2541.2A-297673/EUR..."
Un martor surpriza
"Impacarea" era un act falsificat sub aspectul datei cand a intervenit. Asa cum arata partea vatamata si mama ei, a fost redactat la biroul avocatului Ioan Sava, in prezenta lui Moldovan junior, dupa data condamnarii definitive a violatorului. Apoi, conform odiosului scenariu, avocatul Tudor Moldovan, in numele partii vatamate, a declarat recurs impotriva deciziei nr. 657/A/2002, pronuntate in apel de Tribunalul Bihor in 20 decembrie 2002. Tot el a sustinut "motivele" de recurs: "ca urmare a retragerii plangerii formulate de catre partea vatamata recurenta"..., desi cunostea situatia reala a dosarului. Sava s-a ocupat de "protocol", intrand cu 10.000 de Euro in birourile judecatorilor de la Curtea de Apel Oradea, cu cateva minute inainte de judecarea noului "recurs"... "Banii fusesera ridicati, la indicatia sa, chiar in aceeasi zi, din contul constituit la BCR Oradea pe numele A.R. si al preotului Ovidiu Pop, "garantul" tranzactiei, spune, in continuare, Rodica Ardelean... in ziua de 24.06.2003, ora 8,30, parintele Ovidiu Pop si fiica mea au desfiintat depozitul initial, cel de 26.500 EURO, de la BCR. La 9.30, in holul din fata registraturii Curtii de Apel Oradea, in prezenta avocatului Moldovan, la cererea avocatului Sava, parintele i-a pus 10.000 EURO in buzunarul hainei. Acesti bani fusesera adusi da la banca la cererea lui Sava, de catre parintele Pop, restul de 15.512 EURO fiind transferati intr-un cont deschis la ora 9.00 la aceeasi banca, numai pe numele fiicei mele. Un cunoscut magistrat oradean, judecatorul Viorel Mihai, era si dumnealui la banca si am discutat despre ce facem acolo. Cand l-am intalnit, cu cateva luni in urma, si-a adus aminte de intamplare si ar veni de martor daca va fi chemat. Rulajul conturilor lui ar confirma si ele realitatea declaratiilor noastre".
Au ajuns sau nu banii violatorului la judecatori?
"Sigur, avocatul Sava nu a dat nici o chitanta pentru bani, ne-a mai declarat Rodica Ardelean. A plecat de langa noi spre cabinetele judecatorilor si s-a intors dupa zece minute, spunandu-ne ca s-a rezolvat. Toata judecata a durat cateva minute. Nu mai era nimeni in sala decat noi. Nu mi-a venit sa cred ca este posibil. M-am bucurat ca s-a terminat cosmarul. Nu am folosit nici un ban pentru noi. Fiica mea i-a virat in contul unei prietene care trebuia sa faca o operatie complicata in strainatate. Ii mai ramasesera circa 16.000 EURO si au servit exclusiv nevoilor medicale ale bietei fete. Asa sa ne ajute Dumnezeu".
Pentru a-si justifica oarecum noua decizie favorabila violatorului George Baciu, "de incetare a procesului penal ca urmare a retragerii plangerii partii vatamate", judecatorii Teodor Tent, Gheorghe Groza si Pantea Nistor au motivat ca, "desi avea calitatea de parte vatamata, recurenta nu a fost citata in apel si nici nu i-a fost comunicata decizia". Pe de o parte, sustinerea lor nu se confirma cu probele de la dosar, eventuala "lipsa a citarii" fiind acoperita de prezenta fetei la termenele anterioare si de constatarea Tribunalului Bihor ca "procedura este indeplinita", dar, pe de alta parte, acest motiv ar fi fost un caz de admitere a unei contestatii in anulare si nicidecum a unui nou recurs. Mai ales ca judecatorul Pantea Nistor stia foarte bine dosarul, el participand la judecarea a doua recursuri din acelasi dosar!
O conduita contra naturii
Cine este prostul sa creada ca, daca impacarea s-ar fi realizat inainte de ramanerea definitiva a hotararii Curtii de Apel Oradea, inculpatul Baciu nu s-ar fi folosit de ea? De ce sa fi "acceptat" Baciu sa se ascunda de frica mandatului de executare cand i-ar fi fost mult mai simplu sa scoata in timp util "impacarea", sa o depuna la dosarul cauzei si sa ceara judecatorilor sa ia act de retragerea plangerii in conditii legale? De ce sa apeleze, in 28 februrie 2003, la calea extraordinara a contestatiei in anulare, daca el ar fi fost deja impacat cu victima inca din 12 ianuarie 2003? Simplu: pentru ca impacarea nu a existat inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Ea s-a realizat mai tarziu si in conditiile pe care vi le-am relatat. Or, impacarea isi putea produce efectele numai pana la acel ultim moment fatidic, 13 februarie 2003, inainte de ramanerea definitiva a condamnarii. Dupa, nu mai exista cale legala de intoarcere... Cei sapte ani de inchisoare trebuia executati de violatorul George Baciu. Si un violator dovedit ar fi ajuns dupa gratii daca nu interveneau nelegal avocatii Sava si Tudor Moldovan.
Un cititor neavizat, care stie cum sunt descurajati, pacaliti si tergiversati toti cei care se adreseaza cu plangeri politiei sau procuraturii, ar spune ca si procurorul sef PNA, Ioan Moldovan, a actionat dupa aceleasi cutume. Nu a inregistrat dosarul si gata! Numai ca, prin aceasta optiune lasa sa planeze suspiciunea asupra unor magistrati, care s-ar putea sa fi fost doar indusi in eroare de traficantul de influenta Ioan Sava sau sa fi actionat din teama, pentru a evita complicatiile cu clientul lui Moldovan. Ori, poate, sunt incapabili profesional, dar nu corupti.
Cert este ca, sub protectia ce lasa sa se creada ca ar avea-o de la procurorul Ioan Moldovan, avocatul Sava a inceput sa stearga urmele escrocheriei. El incearca sa influenteze potentialii martori. Din datele nostre, in ziua de 28 februarie a.c., el a avut o lunga discutie cu mama victimei oribilului viol, incercand sa afle unde a dat declaratii si ce a spus, rugand-o sa nu mai raspunda intrebarilor din presa si sa il anunte daca va fi chemata pentru audieri. Conversatia a avut loc - culmea impertinentei - intr-un birou de la Parchet, care le-a fost pus la dispozitie cu larghete, ceea ce este inca o dovada a favorurilor de care se bucura fostul "maestru" al stagiarului Tudor Moldovan. Ambii figureaza in registrul de poarta al jandarmilor ca au venit in ziua respectiva la Parchet si cineva a avut grija sa imortalizeze cele spuse atunci.
Tot calitatea oficiala a lui Ioan Moldovan este raspunzatoare de absenta unor reactii prompte din partea Parchetului General si a CSM, ai caror inspectori au constatat multe din cele de mai sus. (L.I.)

---

Despre autor: