Specialistii au analizat si modul de actiune al teroristilor. Primul moment de maxima solicitare psihologica este cel al atacului, a luarii de ostatici. Se poate vorbi de o autentica "stare de soc" emotional, cu forme specifice de manifestare ambelor
Specialistii au analizat si modul de actiune al teroristilor. Primul moment de maxima solicitare psihologica este cel al atacului, a luarii de ostatici. Se poate vorbi de o autentica "stare de soc" emotional, cu forme specifice de manifestare ambelor parti. Astfel, teroristii se afla intr-o stare de tensiune extrema, care le ingusteaza in buna masura campul constiintei si gandirea rationala, ei actionand brutal de teama unei riposte.
Urmatoarea etapa in actiunea teroristilor este cea denumita regasirea de sine, caracterizata prin calmarea treptata a ambelor parti. Teroristii sunt cei care impun primele masuri de ordine pentru ostatici, urmarind sa nu scape situatia de sub control. Acestia simt nevoia sa se adreseze ostaticilor, pentru a stabili ordinea si a le demonstra ca grupul rapitorilor nu poate fi pacalit sau atacat. Ei trec si la masuri asiguratorii, perchezitionand ostaticii, legandu-i sau despartindu-i pe grupe, blocand accesul in obiectivul ocupat si asigurandu-se ca nu exista posibilitati de evadare ori de atac din exterior.
In momentul in care se simt pe deplin stapani pe situatie, este e asteptat ca teroristii sa incerce sa-si justifice actiunea si sa-si decline obiectivul politic sau un alt scop in numele caruia actioneaza. Se prefigureaza astfel un alt moment al relatiei teroristi-ostatici, cel al dialogului. Specialistii apreciaza ca, de regula, in cazul ostaticilor, dupa trecerea a 24-48 de ore de convietuire, sansele lor de supravietuire sporesc. Exista chiar si posibilitatea ca intre cele doua tabere sa apara sentimente puternice de simpatie ori antipatie. Spre exemplu, ipostaza extrema a solidarizarii ostaticilor cu rapitorii a fost denumita "sindromul Stockholm", in urma unui jaf asupra unei banci, organizat in Suedia, in 1973, cand dupa sase zile de captivitate, ostaticii si-au aparat agresorii cu propriile corpuri, pentru ca acestia sa nu fie impuscati. In schimb, atunci cand trebuie sa ucida pentru a dovedi de ce sunt capabili, teroristii aleg in general o persoana antipatica.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.