Cum ii vad teroristii pe cei patru

Inregistrarea video prezentata miercuri noapte de televiziunea Al Jazeera, desi ridica o multime de semne de intrebare, evidentiaza cateva aspecte interesante, legate de statutul celor patru ostatici. In primul rand, este vorba despre pozitia privilegiata a jurnalistei Marie-Jeanne Ion. Din punctul de vedere al perceptiei occidentale, o femeie ostatic ar trebui sa aiba foarte mult de suferit, in cazul in care rapitorii sunt musulmani. Ideea este preconceputa si isi trage originile de la statutul femeii in lumea islamica, unde ocupa un loc considerat de europeni secundar.
Cu toate acestea, nu se poate spune ca femeile musulmane sunt tratate ca persoane fara drepturi. Islamul ii acorda femeii un rol bine definit in societate, accentul punandu-se pe devotamentul si supunerea fata de sot si, bineinteles, pe indatoririle potrivit naturii si constitutiei biologice. Situatia intalnita in Afganistan este o exceptie. In ciuda prezentei unor elemente radicale, in Orientul Mijlociu, a avut loc o oarecare emancipare, care nu incalca insa preceptele Coranului.
Este foarte important faptul ca, in cazul rapirilor de occidentali, in Irak, s-a inregistrat doar un singur caz in care o femeie a fost ucisa de teroristi. Este vorba despre britanica Margaret Hassan.
De asemenea, un avantaj ar fi faptul ca in Coran se spune clar ca este interzisa uciderea femeilor, copiilor, bolnavilor si batranilor. Este adevarat ca, de multe ori, teroristii nu au tinut cont de acest lucru, atunci cand au organizat atentate, insa cazurile recente au aratat ca rapitorii au un comportament mai uman cand e vorba despre femei. Iar cel mai concludent exemplu este cel al jurnalistei italiene Giuliana Sgrena, care a afirmat ca nu a fost agresata si ca teroristii nu s-au purtat rau cu ea. Important este si ca, desi face parte dintr-un grup in care se mai afla trei barbati, rapitorii au preferat sa o desemneze pe Marie-Jeanne sa faca precizarile legate de rascumparare, devenind astfel un fel de lider sau purtator de cuvant al ostaticilor.
Americanul, in cea mai proasta situatie
La polul opus, se afla cel de-al patrulea ostatic, Mohammed Munaf. Viata acestuia este in pericol din cel putin doua motive. In primul rand, are si cetatenie americana.
Este cunoscuta aversiunea pe care teroristii musulmani o manifesta fata de Statele Unite ale Americii. Rapirea si asasinarea cetatenilor americani este considerata o lovitura data invadatorilor si Administratiei "necredinciosului si criminalului" Bush.
Al doilea element care il dezavantajeaza pe Munaf este nationalitatea. Fiind irakian care are cetatenie americana si care colaboreaza cu jurnalisti dintr-o tara invadatoare, Munaf capata automat statutul de tradator, in ochii teroristilor. Iar soarta tradatorilor este cunoscuta. Recent, organizatia Jaish Ansar Al-Sunnah a difuzat pe Internet inregistrarea executiei a trei soferi irakieni care lucrau pentru americani.
Ohanesian si Miscoci, in dezavantaj
Intr-o situatie oarecum intermediara se afla cameramanul Sorin Dumitru Miscoci si jurnalistul de la Romania Libera, Ovidiu Ohanesian. Faptul ca sunt barbati si ca sunt cetateni ai unei tari care are militari in randul Coalitiei constituie un dezavantaj. Dupa cum arata cazurile precedente, daca se va decide executia treptata a ostaticilor, soarta lor este una tragica. (M.A.B.)

---

Despre autor: