Comanda politica pentru distrugerea Petromidia

Inainte de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator. Cazul "Dinu Patriciu-Petromidia" este o dovada clara ca, in Romania cel putin, marile afaceri au avut la baza un scenariu minutios presarat cu fapte de crima organizata, cu ordine date institutiilor statului, cu depasiri de competenta si derapaje nepermise ale unor personalitati publice de la cele mai elementare norme de morala.
In ultimele zile, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dat publicitatii faptul ca il ancheteaza pe omul de afaceri Dinu Patriciu, patronul de la Petromidia, pentru mai multe infractiuni economice printre care evaziune fiscala si spalare de bani. Stirea a fost preluata de intreaga presa care a aflat ulterior si de faptul ca anchetatorii au pus sechestru, preventiv, pe averea lui Patriciu. Aceste evenimente insa au fost pregatite cu mult timp inainte, de pe vremea cand RAFO Onesti se dorea competitorul Petromidiei, fratii Iancu se visau concurentii lui Patriciu, iar Talpes spera sa devina un magnat al industriei romanesti. Dovezile care sunt in posesia ZIUA dovedesc cu prisosinta ca institutiile statului au actionat la comanda politica cu scopul de a crea prejudicii economice unor adversari din afaceri ai potentatilor regimului PSD. Inlantuirea evenimentelor probeaza ca "papusarii" au fost in stare de manipulari cumplite ale unor personalitati ale vietii politice romanesti, au pus la cale negocieri de tip mafiot si au sfarsit prin a fabrica, sub orice risc, asa zise probe cu scopul de a diminua afacerile adversarilor.
Un document sustras din Palatul Cotroceni
Pe data de 17 martie 2004, intr-o conferinta de presa ce a avut loc la Constanta si apoi in ziarul "Romania Mare", Corneliu Vadim Tudor sustinea ca detine dezvaluiri incendiare cu privire la cazul "Patriciu - Petromidia". Liderul PRM-ist flutura la acea vreme prin fata camerelor de luat vederi un document despre care spunea ca probeaza vinovatia patronului de la Petromidia si pe care l-a primit prin "colaboratorii" sai secreti de la Cotroceni. Era de fapt inca o aberatie a celui care a fost denumit "mascariciul national". Realitatea era alta: Vadim fusese folosit pe post de trompeta de catre un grup de interese condus de la Palatul Cotroceni si care avea sa poposeasca, un an mai tarziu, in puscarie. Din documentul aratat de Vadim opiniei publice lipsea la acea vreme antetul emitentului, scos cu grija pentru o "corecta informare a publicului". Astazi, la un an dupa acea aparitie, lucrurile sunt clare: documentul provenea de la Cotroceni si fusese intocmit la dispozitia consilierului pe probleme de securitate nationala Ioan Talpes.
Cum a ajuns acel document la Vadim este clar abia astazi. I-a fost dat pe sub mana pentru a aprinde "focul". Motivul pentru care a fost ales Vadim este la fel de simplu: era singurul lider politic care s-ar fi aventurat sa acuze fara probe, doar pe un document compus politic de catre "expertii" lui Talpes si Iliescu.
Exista insa un detaliu mult mai grav care probeaza ca totul a fost orchestrat: cu doua saptamani inainte ca Vadim sa se fataie cu acel document in mana, Marian Iancu, in prezent arestat in cazul Rafo, si apoi Ovidiu Tender i-au facut o vizita lui Patriciu. Iancu pe 2 martie, iar Tender o zi mai tarziu. Ambii vroiau acelasi lucru: fuzionarea RAFO cu Petromidia. Ambii l-au avertizat pe Dinu Patriciu ca in caz contrar "va avea mari probleme". Patronul de la Petromidia nu a cedat si a facut public santajul.
Apoi, ca un facut, a aparut si Vadim cu documentul. Pentru a exclude orice posibila coincidenta, precizam ca atat Marian Iancu cat si Ovidiu Tender stiau de documentul pe care urma sa-l arate Vadim opiniei publice, acela fiind chiar instrumentul santajului.
PNA s-a simtit dator sa faca favoruri Presedintiei
Astazi, la mai bine de un an de la acele evenimente, Ioan Talpes pretinde ca dupa ce Iliescu a citit acel document a dispus ca o copie a lui sa ajunga la Parchet, Ministerul de Finante, AVAS, APAPS si Ministerul Justitiei pentru ca aceste institutii sa se pronunte. PNA s-a grabit imediat sa declare ca cerceteaza acest caz, astfel ca jocul initial al lui Talpes a inceput sa dea rezultate.
Din nou facem apel la anumite date pentru a proba premeditarea acestui atac. La inceputul lunii martie a anului 2004 a avut loc santajul asupra lui Patriciu comis de Marian Iancu si Tender. La mijlocul aceleiasi luni, Vadim iese la rampa agitand un document produs de presedintie in care Patriciu era transformat in cel mai mare infractor din domeniul economic. Datele nu sunt intamplatoare. Pentru ca la sfarsitul lunii martie a fiecarui an, pentru toate companiile mari are loc un test extrem de important: auditul! Acest audit este "pasaportul" de buna purtare a oricarei firme care se respecta si este imperios necesar pentru contactele societatii cu toate institutiile bancare din lume. Apoi, la scurt timp dupa audit, la mijlocul lunii aprilie a fiecarui an urmeaza sa se stabilieasca rating-ul firmei. Despre importanta economica a acestuia nu mai trebuie pomenit. Prin urmare, Talpes si ai lui au actionat perfect sincronizati, cu scopul de a produce pagube rafinariei Petromidia, principalul adversar pe piata combustibililor a RAFO.
PNA a facut jocurile puterii politice de la Cotroceni fara a tine seama de nici o procedura. Amarie a oferit RAFO o bila alba in ciuda procedurilor care impuneau mai intai o verificare a datelor venite de la Cotroceni si abia mai apoi o iesire in fata opiniei publice.
Iliescu a mintit si a fost dat in vileag de Talpes
La scurt timp dupa ce Dinu Patriciu l-a acuzat oficial pe Talpes ca este creierul care a stat la baza elaborarii materialului folosit, pe rand, de Iancu, Tender, Vadim si PNA, presedintele Iliescu a scapat porumbelul despre document: "Nu ne-am ocupat noi de asa ceva. Chiar daca a trecut pe la unii colaboratori din Administratie, asta n-are nici o importanta cu implicarea institutiei prezidentiale in aceasta chestiune". Iliescu a mintit cu nerusinare. La un an de la acea declaratie, mai precis in urma cu doua zile, Talpes a recunoscut, in cursul emisiunii "Zece si un sfert" realizata de Stelian Tanase la Realitatea TV, ca el a fost cel care a dispus controlul de la Petromidia, a avizat documentul asa numit "memorandum" intocmit de "expertul" Paul Sarbu, dupa care l-a pus pe biroul lui Iliescu. De acolo au ajuns, asa cum am aratat, la Iancu, Tender, Vadim si PNA.
Documentul emis de Presedintie nu putea fi ignorat de Amarie. Acesta s-a supus degetului aratator al Cotrocenilor in directia Patriciu si a luat de bune datele oferite de "expertul" Paul Sarbu. Au formulat exact aceleasi acuzari care apareau in documentul gandit de Talpes, fara sa dipuna vreo verificare a acuzatiilor, fara sa acorde prezumtia de nevinovatie si mai ales cu intentia vadita de a provoca pagube materiale rafinariei Petromidia.
Evenimentele care s-au succedat de atunci au dovedit ca aceste demersuri initiate de Talpes au avut un alt scop decat acela de a afla adevarul. Dupa ce a trecut perioada in care institutiile internationale de audit si rating au efectuat controlul la Petromidia, PNA si-a declinat competenta negasind nici o fapta de corupti in privatizarea si post-privatizarea companiei Petromidia, iar "expertul" Paul Sarbu, "coada de topor" a lui Talpes, a fost dat afara de la Cotroceni. Mai mult, toate institutiile carora Presedintia le solicitase punctul de vedere cu privire la documentul Petromidia au afirmat in scris ca nu au sesizat nici o ilegalitate in procesul de privatizare si post-privatizare al companiei.
Crima la indigo
Exact dupa un an de la evenimentele descrise mai sus, tot inaintea examenelor de audit si rating la care este supusa anual compania Petromidia, acelasi scenariu se repeta. De aceasta data este schimbat un detaliu: in locul Parchetului National Anticoruptie apare Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In rest sunt aceleasi date. Acelasi memorandum care sta la baza acuzatiilor, aceleasi infractiuni invocate in dauna lui Patriciu, acelasi mod de operare.
Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu are nici un document care sa confirme datele din materialul conceput de Sarbu la comanda lui Talpes. Procurorii nu au nici un fel de pregatire in domeniul analizei economice si financiare a unei companii de talia Petromidia. Ei se pot baza doar pe date furnizate de Ministerului Finantelor, Oficiul National pentru Combaterea Spalarii Banilor, AVAS sau APAPS, organisme infiintate tocmai pentru a supraveghea modul de folosire a banilor si activelor unei societati, institutii care au in schema experti financiari si analisti capabili sa ofere un tablou complet si obiectiv al situatiei unei companii cum este Petromidia. Ei bine, toate aceste institutii au raspuns, pe baza memorandumului, ca acuzatiile aduse nu se sustin. Numai ca nici PNA, nici Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au luat in seama aceste argumente, incalcand astfel toate normele si principiile de drept.
(va urma)

---

Despre autor: