Ce a mai ramas din relaxarea fiscala?

Din perspectiva demararii reformei fiscale, promisa de ani buni si de fosta guvernare, nefiind insa materializata in masuri concrete, anul 2005 a inceput promitator pentru mediul de afaceri romanesc. Reducerea impozitului pe profitul companiilor de la 25% la 16% oferea la momentul deciziei, premisele ca aceasta masura poate stimula investitiile prin marirea surselor financiare proprii ale companiilor. Totodata, cresterea bazei de impozitare avea drept scop aducerea firmelor din zona gri a economiei in cea impozabila. Totodata, la nivelul persoanelor fizice, aplicarea impozitului unic de 16 % oferea sperante pentru cresterea veniturilor si implicit o crestere a nivelului de trai.
Insa, pe zi ce trece lucrurile iau o cu totul alta turnura. Asa -zisa relaxare fiscala s-a transformat intr-o redistribuire a presiunii fiscale atat pe impozite directe, cat si pe cele indirecte si o crestere peste nivelul prognozat a accizelor, ceea ce anihileaza sursele financiare disponibilizate in economie prin reducerile practicate la impozitul pe profit si cel pe venitul persoanelor fizice. Practic, in acest moment nu se mai poate vorbi de o relaxare fiscala, ci mai degraba de o reasezare a politicii fiscale pe diferite categorii de contribuabili si categorii de venituri.
Pana la comensurarea efectelor pozitive ale introducerii impozitului unic, "relaxarea fiscala" a atras in doar trei luni urmatoarele masuri: cresterea impozitului pe cifra de afaceri a intreprinderilor mici si mijlocii de la 1,5% la 3%, cresterea impozitului pe veniturile din tranzactii cu valori mobiliare si imobiliare de la 1% la 10%, cresterea impozitului pe veniturile din dobanzi tot de la 1% la 10%, cresterea accizelor la combustibili, alcool si tutun cu mult peste nivelul prevazut pentru acest an - fie si pe motivul acoperirii aprecierii leului de la inceputul anului, cresterea accizelor pentru bunurile considerate de lux pe motivul dezechilibrului balantei comerciale, introducerea de accize pentru toate categoriile de autovehicule, chiar si pentru cele din productia interna, introducerea de accize la gazele naturale si energie electrica. Practic, de la 1 aprilie se da semnalul sezonului de scumpiri de care nu vor scapa nici firmele, nici persoanele fizice.
Ca efect imediat al acestor masuri vom asista la o crestere la pretul bunurilor si serviciilor, crestere limitata insa de puterea scazuta de cumparare din Romania si de concurenta bunurilor din import care beneficiaza de aprecierea leului pe piata valutara.
Cresterea preturilor la produsele energetice va induce inevitabil o crestere a costurilor de productie, ceea ce la nivelul agentilor economici se va concretiza atat in cresterea preturilor bunurilor comercializate, dar si in masuri de compensare prin reducerea cheltuielilor cu personalul ducand la disponibilizari in vederea cresterii productivitatii muncii. Incet, dar sigur, avantajele comparative ale economiei romanesti fata de economiile din Uniunea Europeana dispar lasand loc competitei in ceea ce priveste productivitatea muncii si calitatea produselor. Cresterea preturilor la gaze naturale pune deja sub semnul intrebarii viitorul unor companii cum sunt cele din domeniul industriei chimice. Dupa socul indus de aprecierea monedei nationale asupra veniturilor firmelor exportatoare, acestea trebuie sa faca fata si cresterii costurilor de productie. Astfel, cele mai afectate vor fi firmele mici care nu au capacitatea financiara pentru a se mentine pe piata in conditiile micsorarii sau anularii marjei de profit. Astfel ca majorarile de preturi la bunuri si servicii vor fi insotite si de disponibilizari de personal, salariati pentru care optiunile pentru alt loc de munca sunt limitate. Totodata, si influenta asupra balantei comerciale a Romaniei se va concretiza intr-o reducere a veniturilor din activitatea de export. Cresterea costurilor de productie va determina pe termen scurt o agravare a deficitului comercial, care in luna ianuarie a anului curent a atins nivelul de 377 milioane euro, cu 20% mai mult decat in ianuarie 2004. Un deficit comercial mai mare si implicit un deficit de cont curent mai mare va determina o presiune asupra cheltuielilor bugetare care se va face simtita in reducerea calitatii serviciilor publice care oricum lasa de dorit.
Populatia, ca ultim beneficiar al bunurilor si serviciilor din economie va suporta cel mai mult efectele cresterilor de preturi la produsele energetice. Daca cresterea accizelor la alcool si tutun nu va afecta pe toti romanii, majorarea pretului la utilitati va reduce drastic bugetele familiilor romanilor, anuland astfel efectele pozitive ale introducerii impozitului unic. Cei mai afectati vor fi cei cu venituri sub salariul mediu pe economie, in pofida asigurarilor date de autoritati, ca vor proteja aceasta categorie a populatiei.

---

Despre autor: