Rabufneste in presa romaneasca un scandal vechi, mai era putin si se faceau doi ani. Prin decembrie 2003, un important ziar din Suedia dezvaluia ca un fost manager al unei filiale a firmei ABB, Peter Fallenius, a deturnat 600.000 de dolari din fondur
Rabufneste in presa romaneasca un scandal vechi, mai era putin si se faceau doi ani. Prin decembrie 2003, un important ziar din Suedia dezvaluia ca un fost manager al unei filiale a firmei ABB, Peter Fallenius, a deturnat 600.000 de dolari din fondurile societatii, folosindu-se de doua firme off-shore din Insulele Virgine si de un complice roman. Acuzatul s-a aparat, declarand prin avocat, in timpul anchetei privind delapidarea, ca suma respectiva a folosit-o pentru a mitui oficiali romani din Ministerul de Finante, pentru a negocia favorabil o datorie pe care statul roman o avea fata de guvernul suedez inca din 1929 si pe care regimul comunist n-a onorat-o.
Care-i problema? Romania a imprumutat, in perioada interbelica, 27 de milioane de dolari pentru monopolul chibriturilor, cu scadenta in 1959. Ignorata de comunisti, partea suedeza a revendicat datoria dupa 1989, insarcinand pentru tratative firma ABB, filiala de la Bucuresti. Printre negociatori, deja amintitul Peter Fallenius si Mihai Cofas, de origine romana, stabilit in Suedia, doctor in economie, specialist in managementul si turnarea cimentului. Discutiile s-au purtat in perioada 1997-1998, iar plata celor 600.000 de dolari, invocati de Fallenius drept spaga, realizandu-se in iunie 1998, cand de la firma ABB, banii au luat traseul unui off-shore ("Chaville") pe numele lui Mihai Cofas, pentru a se intoarce - o mare parte din ei - intr-un alt off-shore ("Kropara"), al lui Fallenius. Motivul darii de mita ar fi fost - se eschiveaza Fallenius - pentru "sensibilizarea" autoritatilor de la Bucuresti, ca acestea sa accepte o evaluare a datoriei la 600 de milioane de dolari. Ca atare, spaga, ar fi reprezentat un comision de unu la suta. Initial, regimul Constantinescu a promis ca va gasi o cale sa returneze cele 600 de milioane de dolari, dar - nu-i nici o noutate, pentru Puterea de atunci - nu s-a concretizat nimic. Abia mai tarziu, in 2001, dupa ce s-a renuntat la intermediari si negocierile s-au purtat direct, intre guvernele celor doua tari, s-a stabilit valoarea datoriei la 120 de milioane de dolari, specificandu-se si modalitatea de plata.
Chestionati de presa din Romania despre spaga suedeza, Mircea Ciumara si Daniel Daianu, fosti ministri de Finante in acea perioada, au negat ca s-ar fi luat "foloase necuvenite" pentru rezolvarea favorabila a cererii suedezilor. Daca in ceea ce-l priveste pe Daianu, vehementa cu care respinge orice acuzatie pare sa-l excluda de pe lista banuitilor, la Ciumara, o oarece samanta de scandal ar fi. El a fost coleg de facultate cu Cofas, iar unul dintre copiii lui si-a facut studiile in Suedia.
Totusi, date fiind faptele - mai ales evolutia ulterioara a intregii afacerii - e mai lesne de crezut ca banii si i-a insusit tandemul Fallenius - Cofas, decat partea romanesca. Nu putem, insa, baga mana-n foc. Chiar Daianu crede ca n-ar fi exclus sa fi cazut niste firimituri pe sub masa tratativelor, dar nu in perioada cat a condus el Finantele.
Ce e interesant, insa, in acest scandal? Primul lucru ar fi perceptia pe care o au guvernele si firmele din tarile civilizate ale Europei despre Romania. O tara in care se poate orice, guvernata de coruptie, unde spaga a devenit cuvant de legatura-n propozitie. E evident ca, din orice parte ai privi lucrurile, s-a produs o ilegalitate. Firma ABB a transportat bani prin doua off-shore-uri, pentru a-i spala, pentru a-i lichidiza in vederea mitei. O infractiune financiara, oriunde-n lume. Poate ca Ciumara si Daianu au dreptate: oficialii romani n-au cerut spaga. Atunci, Fallenius e cel care si-a mintit superiorii pentru a deturna 600.000 de dolari. Cu toate astea, iata, alaturi de artizanul acestei gainarii la nivel inalt apare tot un roman: Mihai Cofas, proprietar de off-shore. Reprezentantii guvernului suedez, intrand in contact cu modul romanesc de lucru se contamineaza si intrezaresc posibilitatea unei fraude. Mediul din Romania, aerul de aici, corup.
Pe de alta parte e interesant cum a sarit PNA. Institutia s-a autosesizat, iar controversatul procuror Alexandru Chiciu, care conduce ancheta, a afirmat ca va face lumina. Ce a asteptat PNA pana acum? Scandalul e vechi, din 2004, toate ziarele l-au semnalat la vremea lui. Noutatea de acum e ca dosarul a ajuns in instanta, in Suedia, iar Fallenius a fost inculpat oficial. Ce vrea sa demonstreze PNA cu viteza cu care intervenit de aceasta data? E lesne de dedus. Ca se face, pentru a nu stiu cata oara, ca lupta cu coruptia. Iar daca e vorba de inalti functionari publici din perioada lui Emil Constantinescu si nu de aceia ai PSD, cu atat mai bine. Nu la fel a percutat PNA cand a fost cazul sa ancheteze Proiectul "Da Vinci", sau afacerile mentionate in scandalurile de presa internationala in care eroul principal era Micki Spaga. Scandalul spagii suedeze nu face nici el altceva decat sa demonstreze ca PNA e total ineficienta. O caricatura inventata de PSD pentru a insela Uniunea Europeana.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.