Rudolf Schweitzer-Cumpana, o cota in ascensiune

Mecanismele pietei de arta urmeaza logica si politica economiei de piata. Ca atare, ca orice produs supus regulilor economiei de piata, arta este ceruta, cautata sau oferita in functie de modul cum este promovata si intretinuta imaginea unui autor si a operei sale. Unul dintre pictorii romani importanti care s-a impus pe piata noastra de arta - lucrarile sale vanzandu-se, la casele de licitatie, cu preturi cuprinse intre 1.000 si 5.000 de euro -, este Rudolf Schweitzer -Cumpana (1886-1975).
Pe aceasta tema am purtat un dialog cu dr. Zoe Apostolache-Stoicescu, cu o indelungata experienta de muzeograf, presedinta Fundatiei "Rudolf Schweitzer-Cumpana" al carei scop este, in primul rand, acela de a promova arta pictorului, importanta personalitate a artei si culturii interbelice. "Renumele sau in epoca a determinat-o pe Regina Maria sa-i viziteze atelierul, in 1927. A pictat la Palatul Regal, alaturi de marile nume ale artei romanesti, in fosta sufragerie regala - frescele <>. Sunt bucuroasa sa constat, si imi confirma atat criticii de arta cat si negustorii de arta, ca un rol important in crestetea cotei artistului l-a avut si activitatea Fundatiei. Din 1996, anul infiintarii, pana astazi am organizat noua expozitii, fie in colaborare cu institutii de arta sau colectionari, fie independente - gazduite de diverse muzee. Am starnit si interesul muzeelor de a face expozitii cu asemenea colectii. Amatorii de arta, din tara si din strainatate se intereseaza de pictor. Si surprizele nu au lipsit. In urma cu cinci ani, dupa expozitia de la Muzeul de Istorie a Romaniei, un tanar vizitator din Alba Iulia, ajuns acasa, a propus muzeului din orasul sau valorificarea colectiilor Schweitzer-Cumpana. Este o poveste foarte impresionanta. Prietenul de suflet al pictorului a fost un preot catolic, un om cu o cultura extraordinara, reverendul Gustav Muller, doctor in teologie, pe care l-a cunoscut tot intr-o expozitie, prin anii ,20. Preotul a reusit sa-si faca o colectie impresionanta. Fiind catolic, atunci cand si-a simtit sfarsitul a donat colectia sa Bisericii romano-catolice din Alba Iulia.
In 1976 biserica a donat-o Muzeului de Arta din Alba Iulia, care a dedicat o sala pictorului ce cuprinde lucrari de mare valoare - peste 70. Din pacate, nu le-au putut expune pe toate, neavand bani de rame. Muzeul de Arta din Pitesti detine, la randul sau,147 de lucrari, donate de pictor pentru constituirea unui muzeu, ceea ce nu s-a intamplat nici pana astazi.
Lucrarile au fost aruncate dintr-un loc in altul, au fost depozitate si intr-o magazie, iar astazi sunt expuse numai cateva. Intentia noastra este de a convige autoritatile locale sa infiinteze acolo un muzeu care sa-i poarte numele. Casa in care a trait, la Pitesti, exista, iar noi facem demersurile necesare in acest sens. Am putea chiar dona virtualulul muzeu piese de mobilier din atelierul artistului, obiecte care i-au apartinut, documente, fotografii, pentru ca iubitorii de arta sa-l cunoasca si prin intermediul acestor fragmente de viata intima. Eu consider ca asa trebuie. <>, spunea Iorga, iar eu, ca mostenitoare a acestui valoros patrimoniu, nu vreau sa fiu printre cei care nu merita. Am pus tot sufletul si cred ca, pe undeva, Dumnezeu a vrut sa fiu copilul pe care nu l-a avut familia Schweitzer-Cumpana. Urmasii lui sunt operele de arta lasate, amintirile. Anul trecut, Fundatia a acordat o bursa unui student strain, de la Universitatea de Arta din Berlin, unde a studiat, acum o suta de ani, intre 1904-1908, Schweitzer-Cumpana. Michael Wutz mi-a spus ca <>, dar cu teama si cu o parere mai mult decat ambigua despre tara si cultura noastra>>. Cand a vazut insa muzeele Capitalei, Sibiul si muzeele sale a exclamat: "Nu mi-am inchipuit ca Romania are un patrimoniu atat de bogat si atatea personalitati>>". Fundatia condusa de Zoe Apostolache-Stoicescu a editat o monografie a pictorului, avandu-l ca autor pe reputatul critic si istoric de arta Radu Ionescu, a dezvelit un bust al artistului, realizat de unul dintre marii nostri sculptori, Ion Dimitriu Barlad, pe care l-a amplasat intr-un parc, in apropierea casei din Bucuresti a lui Schweitzer-Cumpana.
Si acesta poate fi un model, deloc dificil de urmat. Trebuie sa stii doar cum sa nu uiti.

---

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe