DUMITRU BADITA

singuratatea unghiilor foarte lungi
mie imi cresc unghiile de cateva ori mai rapid
decat in alte regimuri de singuratate
si mare placere am uneori
sa ies din casa descult
calcand oarecum pe calcaie
pana la podul feroviar peste raul ce strabate sesul
si cu talpa piciorului drept putin ridicata
lipesc unghiile transversal pe sine
si astept trecerea primului tren
tot asa procedez si cu unghiile piciorului stang
iar pe celelalte unghii le tai
cand vin urmatoarele trenuri
***
avea bunica din partea tatalui meu mama mia cum ii spuneam avea niste unghii tari de otel curbate crapate dar nu cresteau lungi ca ale mele nu erau expansive poate unde mama mia nu calatorise deloc in viata ei si cum unghiile erau cam de demult cred ca ele crescusera inlauntru erau unghii concentrate de aici cred duritatea lor care-mi dadea de lucru cand mama mia ma chema uneori sa i le tai ai grija nu din carne imi cerea strangeam cu putere de foarfeci pana cedau unghiile acelea taiate erau dure ca niste alice in cosciug mama mia mica subtiata cum era de batranete si de moarte semana cu o pasare cum or mai fi fost unghiile ei cand i le-au taiat ultima oara nu stiu eram plecat nu i-am cunoscut ultima suflare nici ei nici tatalui meu nici bunicului n-am fost acolo unii nu sunt prezenti nici la propria lor moarte poate nici cei care se omoara singuri cu buna stiinta
***
cum au crescut in cateva luni gheare
fiecarui picior al mesei si al celor doua scaune
si nu mi-a pasat de asta
cum au tasnit intr-o seara
si au facut oglinda tandari
si becul
cum au sarit pe fereastra in ploaie
si s-au intors pe scari si au intrat spargand usa
cum inainte sa le toc cu satarul
au scris cu noroi pe pereti
"dumitru are dinti cariati
pe dumitru n-o sa-l mai caute nimeni"
cum a doua zi a venit proprietara
si m-a dat afara
***
as vrea sa stau in inima mea
dar nu ma primeste inlauntrul ei
ma tine pe prag si in ruptul capului ei
nu vrea sa ma primeasca
urc in creier ii trimit un e-mail
"de ce ma tii pe afara"
si nu raspunde
dorm si traiesc oriunde numai in inima mea nu
ma lungesc pe diafragm ca pe canapelele
salilor de asteptare clasa a doua
imi stau in gat in intestine in scrot sub unghiile de
la picioare si strig inimii mele
"exorcizeaza-ma scoate-ma de sub unghii"
inima mea nu raspunde
o doare in oasele ei de mine
"de ce ma tii pe afara"
***
de aburul gurii mele
de aburul gurii mele subtilizat in salbaticia orasului
de ce sa ma sinchisesc?
sa purifice aerul sa fie o muzica
de meditatie mai puternica decat claxoanele
pe magheru innegrit de seara si ploaie
atunci da, l-as risipi fara sat...
poezia cotidianului?
nu-i plina de hartie igienica
fapte marunte pulime a nevrozei?
altceva ar fi o poezie a cotidianului
cu eroi magnifici vampe
in sezlonguri de spini priviri
de laser ce decapiteaza
ironia si ramane
un gat nebanuit de uscat
pentru o asa consumatoare de seve
sunt plin de curaj
si-mi terorizez
frica

---

Despre autor: