Dezastru in cercetarea stiintifica din Romania

Cu doar doi ani inainte de aderarea la Uniunea Europeana, Romania ocupa cea mai joasa pozitie in spatiul UE dupa numarul de lucrari stiintifice publicate, raportat la populatie. Aceasta este principala concluzie a unui studiu realizat de Asociatia Ad Astra, pe baza datelor prestigioasei institutii Thomson ISI din SUA, lider in domeniul monitorizarii si recenzarii publicatiilor stiintifice. Ad Astra, care reuneste cercetatori din tara si din diaspora, are drept obiectiv sprijinirea cercetarii romanesti.
Studiul (care poate fi citit integral la adresa http://www.ad-astra.ro/isi/) a cuantificat productia stiintifica a Romaniei in anul 2004, dupa standarde mondiale. Rezultatele sunt, cum era de asteptat, dezastruoase. La nivel mondial, Romania se plaseaza pe locul 66 din 150 de tari. Comparativ, Ungaria, Bulgaria si Malta ocupa pozitiile 31, 44, respectiv 57. In fruntea clasamentului se afla Scotia, Elvetia, Suedia si Israel.
Noul studiu arata clar ca ierarhizarea activitatii de cercetare in universitatile romanesti, intocmita de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul Superior (CNCSIS) dupa propria-i conceptie, nu este conforma cu criteriile de performanta internationale. Un caz extrem este cel al unei universitati situate pe primul loc in clasificarea CNCSIS, dar aflate pe locul 30 (din 41) in noua ierarhizare. Universitatea din Bucuresti, prima dupa criteriile international recunoscute, se afla pe pozitia 8 dupa criteriile CNCSIS.
Evaluarea cercetarii pe baza unor criterii diferite de cele international recunoscute duce automat la promovarea unor valori inferioare calitativ, ceea ce reprezinta o piedica in calea reformelor structurale atat de necesare in cercetarea romaneasca. Faptul ca tari cu probleme de finantare asemanatoare (de exemplu Bulgaria) sunt inaintea Romaniei in ceea ce priveste productia stiintifica vizibila international reliefeaza existenta unor erori sistemice, neconjuncturale, proprii tarii noastre. Studiul Ad Astra reprezinta, prin metodologia sa, o platforma pentru definirea criteriilor de performanta in cercetarea romaneasca in concordanta cu standardele mondiale.
Productivitate stiintifica scazuta
Studiul Ad Astra arata ca cercetare vizibila international se face in primul rand in universitati de stat (peste 50%), urmate de institute nationale (20%) si de institutele Academiei (15%). Prin comparatie, cercetarea in industrie si sectorul privat este cantitativ nesemnificativa. Centrele universitare cu traditie in educatie si cercetare (Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara) furnizeaza aproape 90 la suta din contributia Romaniei la stiinta mondiala.
Aproximativ jumatate din lucrarile publicate in 2004 de cercetatori romani care activeaza in Romania sunt realizate in colaborare cu parteneri din afara tarii, majoritar din Europa Occidentala si Statele Unite ale Americii. Franta si Germania conduc in preferintele de colaborare ale cercetatorilor romani : 12%, respectiv 10,5% din colaborari sunt cu aceste tari. Productivitatea majoritatii institutiilor romanesti este scazuta. Numai 45 de institutii din Romania publica mai mult de 10 articole stiintifice cu vizibilitate internationala pe an. Exista multe universitati, institute nationale de cercetare sau institute ale Academiei care nu ating acest prag.
Paradoxuri si sperante
Studiul Ad Astra identifica un paradox: in ciuda rezultatelor slabe ale cercetarii romanesti, tara noastra furnizeaza un mare numar de cercetatori unor institute unanim recunoscute din strainatate. Aproximativ 64% din cercetatorii romani de valoare, si in special cei tineri, activeaza acum in Occident. Acest fapt este extrem de important, considera Daniel Funeriu, savant roman stabilit in Japonia. El explica:
"Ne aflam intr-un punct de cotitura: exista masa critica de capital uman bine pregatit in stare sa genereze cercetare stiintifica de valoare reala in Romania. Modul in care aceste forte vor fi cristalizate va defini soarta cercetarii autohtone pentru urmatorii 30 de ani, perioada in care multe pozitii strategice majore pot fi castigate sau pierdute in domeniile tehnologice, cu consecintele de rigoare."

---

Despre autor: