DAN MIRCEA CIPARIU

TSUNAMI
dicteu automat
cineva e gata oricand sa-ti ia cu pumnalul
inocenta
si visul din lichidul amniotic
dar nimeni nu va putea bombarda pana la tarm
partea feminina din creier
un imblanzitor de valuri aurifere si negre
da din picioare langa culegatorii de amintiri si de perle
orice nenorocire isi are ingerii ei
si stirea de la televizor e un rug cu mii de trandafiri si batiste
noul Ierusalim
carausii de destine si poeme sparte au mainile amputate
si Zidul Pangerii le cere o idee de sange
ca o cabala a spatiului dintre o stea cazatoare si alta
imi dau drumul la suflet si o eclipsa albastra infometata
rascoleste dupa steaua pierduta ori dupa steaua furata
ceea ce mai aveam de ascuns simte acum clarinetul si orchestra sedata
pana cand ciocanul Judecatorului va scana creierul si inima mea
ma insotesc brat la brat cu o balena de iluzii eliberata
si puful de papadie ca o explozie solara de sine
ma duce la Tine
instinct primar
trebuie doar sa-mi vindec privirea
in cusca unde vanez aur si tigri
si o limba in zgarda timpului prezent legata
jocul din retea imi arata cum cuceresc
singuratatea timpul si spatiul
si o fanfara hipnotica stelara ma insoteste intr-un razboi
tandru cu mine si cu sfarsitul
din oase de creion si hartie
in oase de viata si moarte!
tastez despre dragoste si geometrie
si din sacul cu multe oglinzi impuscate
sterg urmele la timp
reportaj despre tsunami
camasi negre si o trattoria cu bonetele calcate in picioare
cand in Sicilia nu s-a descoperit nici-un manuscris otravitor
nici un tratat despre semiotica
ci numai si numai disperarea din ochii mamei
ca isi va cravasa si isi va palmui trecutul
ca mine acum
in timp ce dau o ultima forma salatei de pui cu orez
si scrisorilor pe care nu am chef sa le trimit celor ce ma asteapta
daca stii geografie si ai 12 ani poti scapa de tsunami
dar cand vei da la o parte valul turbulent din Fiinta
care arunca flora si fauna de pe acoperis
care scoate limba ca un producator de stiri
hamesit dupa moarte si mucegaiuri
in dictionarul explicativ al limbii romane nimic despre tsunami
nimic despre atractorii stranii nimic despre
comportamentul regimurilor haotice
pe panza de painajen trec elefanti in alb funerar
si Filarmonica din Viena a renuntat la mars
"De ce exista relativitate si de ce exista turbulenta?" -
inca il mai intreaba Heisenberg pe Dumnezeu
"De ce murim, de ce imbatranim?"- se balbaie Ionesco la televizor
n-am gasit nici-un raspuns
n-am incotro si plec la culcare
ca si cum as putea afla mai multe despre crestinism si iertare
studiu de morfologie
viori tanguitoare intr-un malaxor de vieti si destine
si mai nimic despre samanta fiintei
in campia harului imi ling norul dulce
cu taria cu care intuiesc ca va veni mai apoi
valul rece pe sira spinarii
si imposibilitatea de a fi
valul de neoprit matura clipa si turnul cu biciuiri si oglinzi
despre noi cei nemascati
numai salcia ganditoare crede ca voi supravietui
numai salcia ganditoare are radacini pentru poezie
steaua de dimineata
toata noaptea am asteptat sa vina valul
sa se termine cu colivia de nababi si fete cu priviri
ca un blitz care rupe rochia in doua
calugarul buddhist mi-a zambit enigmatic si mi-a soptit
ca o lovitura repetata de bambus pe spinare
"nici abuz, nici refuz!"
corul greco-catolic spusese "amin"
Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur (pentru cor mixt a Capella)
si eu tot asteptam valul sa-mi inghita insomniile si mai ales
obsesiile textuale si mai ales scindarea de sine
pe monitor rula un vis hedonist si disperarea
ca viata se putea termina chiar acolo
reportaj despre Alice
in fata rechinilor si a conservelor cu poeme de dragoste
cei de la transmisii de viata si moarte in direct
au mai putut salva un singur cadru
nisipul ca o masca de acoperit ridurile si euforiile
in care cu degetele de la picioare ai desenat
fara tracul ca si maine ti s-ar putea intampla o ultima tigara
apoi ursul de administrator
cu misterioasa cutie de bomboane fondante
apoi porttigaretul cu lentila ascunsa
ce iti marea gura muscata si puiul de tigru la piept
"umbre pe cer se rotesc" - acompaniaza tarmul la care ai ajuns si
ai scris ca pentru sfasierea de idei si de sine:
"nimic si nimeni despre tara minunilor
credeti-ma pe cuvant. Alice"
credo
a iubi pentru a putea scrie pe traseul haotic al unui vulcan
pe care nu l-ai vazut inca filmat la televizor
si despre care toata lumea crede ori stie
ca otraveste
zile si burti
a iubi pentru a putea fi inca viu
in hemoragia neoprita de spaime si nopti
val mai intunecat decat pamantul care-ti fuge de sub picioare
cu tot ceea ce ai fi vrut sa ai, sa atingi
insomniile alunga gerul din Campia Romana
cand imi citesti hipnotizata:
a muri pentru a iubi!

---

Despre autor: