Rolul militar al regiunii transnistrene este, in general, mult diminuat in multe dintre relatarile de presa care se opresc asupra evaluarilor potentialului zonei. Se considera indeobste, in anii '90, ca unitati rusesti din Transnistria ar reprezenta
Rolul militar al regiunii transnistrene este, in general, mult diminuat in multe dintre relatarile de presa care se opresc asupra evaluarilor potentialului zonei. Se considera indeobste, in anii '90, ca unitati rusesti din Transnistria ar reprezenta capul de pod al Rusiei indreptat catre Balcani. In ultimii ani numeroase surse mai mult sau mai putin bine intentionate au acreditat ideea ca Transnistria nu ar reprezenta un real potential militar, in orice caz nu comparabil cu potentialul trecut, pe cale de consecinta subintelegandu-se ca Rusia nu ar fi cu adevarat interesata de controlul asupra zonei decat marginal si din considerente strict politice. Aceasta opinie dorim, in materialul de fata, sa o combatem, foarte pe scurt, prezentand date cu privire la potentialul logistico-militar al teritoriului. Nu ratati ziarul ZIUA de maine si suplimentul "Dosare ultrasecrete", pentru noi amanunte. (D.E.)
In pofida dezbaterilor si conferintelor OSCE a devenit evident ca Rusia nu intentioneaza sa-si retraga patrimoniul militar din Transnistria. Strategia politica de ocolire a deciziei OSCE s-a bazat cu precadere pe liderii comunisti de la Chisinau. Nedorind executarea reala a acestui angajament, Federatia Rusa si-a asigurat o conducere politica in Republica Moldova, care sa-i asigure legalizarea prezentei militare in Moldova. Fie ea cu Vladimir Voronin in frunte, sau cu preferatul succesor al acestuia, Serafim Urechean, actualul primar al Chisinaului.
Structura fortelor paramilitare din Transnistria
In ceea ce priveste trupele, evaluarile arata ca practic potentialul fortelor militare din Transnistria este identic cu cel din 1992, operandu-se doar schimbari de denumiri, treceri ale cadrelor ruse sub serviciul militar al unitatilor Transnistrene precum si a tehnicii din dotare la inzestrarea acestora.
In caz de necesitate, autoritatile Transnistriei sunt apte sa puna sub arme peste 20.000 de oameni la care se mai pot adauga si 7-8 000 de membri ai unitatilor de cazaci din Rusia, dispusi in felul urmator (datele este posibil sa se fi schimbat in ultimul an).
I. "Ministerul Apararii":
1. Patru brigazi de infanterie, dislocate in Tiraspol, Tighina, Rabnita, Dubasari.
2. Batalionul de tanchisti, satul Hlinoaia
3. Unitatea antiinfanterie, Tiraspol
4. Unitatea de artilerie, Parcani
5. Unitatea de aviatie, Tiraspol
6. Unitatea de genisti, Parcani
7. Baza de reparatie a avioanelor, Tiraspol
8. Centre de instruire si reciclare (3): Tighina, Colbasna, Afanasiefca.
9. Depozitul de armament de la Colbasna.
"Ministerul Apararii" dispune de: Tancuri T-64 - 18 bucati; TAB (diferite tipuri) - 69 bucati. Tunuri "Gaubits-122" - 18; Tunuri 85mm - 12; "Alazan" - 3; Lansatoare de mine - 69. Aviatia include: 6 elicoptere MI-8T, 2 - MI-2, un avion AN-26, 2 - AN-2, doua - IAK-18. Elicopterele MI-8T sunt dotate cu lansatoare de rachete. Personalul "Ministerului Apararii" numara circa 4500 oameni pe timp de pace.
II. "Ministerul de Interne":
1. Batalionul "Dnestr" - circa 500 de oameni. 2. Noua sectii de militie - circa 450 oameni.
III. "Ministerul Securitatii de Stat":
1. Batalionul "Delta" 2. Detasament de cazaci 3. Detasamente de graniceri - Tiraspol, Camenca, Rabnita, Dubasari, Grigoriopol, Tighina, Slobozia. 4. Posturi de frontiera - 44.
Batalionul "Delta" se completeaza, in caz de necesitate, pana la 2000-2500 de oameni.
IV. "Corpul Armatei populare" - sapte batalioane, dislocate in Rabnita, Grigoriopol, Dubasari, Tiraspol, Chitcani, Tighina, Parcani. Batalioanele respective numara circa 2000 de oameni, dintre care circa 70% au experienta militara.
V. "Oastea cazaceasca" de la Marea Neagra, reprezentata prin unitatea nr. 10: 7 detasamente, situate in Tiraspol, Camenca, Rabnita, Dubasari, Grigoriopol, Tighina, Slobozia.
O problema aparte o constituie asigurarea ca Republica Moldova, o data cu eventuala schimbare a puterii la Chisinau, sa nu poata parasi CSI. Capitalul rus va privatiza obiectivele strategice iar investitiile vor fi injectate, ca si pana acum, in industria Transnistriei. Aplanarea formala a conflictului va permite in mod firesc deschiderea sectiilor consulare ale Federatiei Ruse la Tiraspol.
Totodata, Transnistria si Gaguz Eri pot cere Rusiei (sau Belarusului) sa le recunoasca in calitate de state independente in eventualitatea ca situatia de la Chisinau iese de sub control. In acest timp se deruleaza deja procese de privatizare care consolideaza capitalul rusesc in regiunea transnistreana.
Principalele uzine de interes pentru investitorii rusi
Uzina mecanica din Bender.
Produce in serie din anul 1995, sisteme de lansare a proiectilelor reactive cu 20 de tevi (montate pe caroserii de automobile); aruncatoare de grenade antitanc pe afet (din anul 1995); aruncatoare de mine (de calibrul 82-mm, 120-mm), (din anul 1996); aruncatoare de grenade antitanc portative (din anul 1996); pistoale de calibrul 5,45 mm; instalatii de lansare a proiectilelor reactive de tip "Grad". Un numar de cateva zeci de sisteme reactive au fost livrate in Abhazia prin Bulgaria, pe parcursul ultimilor doi ani, sub acoperirea unei firme rusesti.
Tininand cont de dislocarea uzinei (malul drept al Nistrului, in interiorul zonei de securitate, regimul special al orasului Bender) liderii de la Tiraspol, in comun cu partea rusa, au impus conditia ca Postul de control si trecere al Trupelor de mentinere a pacii de pe podul de la Bender sa fie completat numai din militari rusi si transnistreni. (Din1992 prin decizia Comisiei Unificate de Control pe toate podurile de pe Nistru au fost instalate posturi tripartite de control.) Toate tentativele ulterioare ale reprezentantilor Chisinaului in Comisia Unificata de Control de a restabili statutul acestui post ca tripartit si de a efectua o vizita de inspectie la Uzina in conformitate cu prevederile Acordului din 1992 si statutul CUC au fost respinse.
Uzina metalurgica din Ribnita si cele afiliate.
Din primavara anului 1997, la uzina metalurgica din Ribnita, a fost inceputa producerea aruncatoarelor de mine de calibrul 82-mm. Utilajul de producere a aruncatoarelor de mine a fost achizitionat in 1995 din Federatia Rusa si permite de asemenea producerea aruncatoarelor de mine de calibrul 120-mm. Testarea primelor aruncatoare si tragerile de control au fost efectuate la 17 mai 1997 in prezenta reprezentantilor din Rusia. Tot in primavara anului 1997 la uzina a fost produs primul lot experimental (100) de mine antipersonal in carcasa de lemn. Ulterior s-a trecut si la producerea minelor antitanc.
Uzina de pompe
Produce aruncatoare de grenade antipersonal (cu fixare sub teava) GP-25 de calibrul 40-mm.
Uzina "Selihoztehnica" din orasul Camenca. Produce o parte din subansambluri pentru aruncatoarele produse la Uzina de pompe.
Uzina "Electromas" (Tiraspol) Produce in serie: - pistoale mitraliera de 9-mm, pistoale Macarov de 9-mm, pistoale de 5,45-mm, arme de vanatoare si arme de lupta speciale fabricate in baza acestora. Subansamblurile (inclusiv amortizoare de zgomot) sunt primite din Federatia Rusa.
Uzina "Electroaparat" (Tiraspol) produce subansambluri si blocuri de aparataj pentru diferite sisteme de armament care se asambleaza in Federatia Rusa. In cele mai dese cazuri Tiraspolul realizeaza contractele de export al armamentului cu concursul Rusiei care are reprezentanti comerciali cu titlu permanent.
Directorul unuia din obiectivele economice principale din regiune, uzina metalurgica din Rabnita, Anatolii Belitcenco, a confirmat ca uzina a devenit deja societate pe actiuni refuzand sa numeasca principalii actionari, in schimb, mentionand cu satisfactie ca partenerii principali sunt agenti economici din Europa occidentala si SUA sau chiar Romania, iar volumul anual al tranzactiilor cu acestia depaseste cateva zeci de milioane de dolari.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.