Problematica minoritatilor ramane o provocare pentru mass-media

Reprezentantii mass media si ai organizatiilor neguvernamentale din domeniul protejarii si promovarii drepturilor minoritatilor din opt tari s-au intalnit saptamana trecuta la Sofia, cu ocazia conferintei regionale: "Mass media - intermediar responsabil intr-o societate multiculturala: provocari si realitati". Evenimentul a fost organizat de "Initiativa Interetnica pentru Drepturile Omului (Inter Ethnic Initiative for Human Rights) din Bulgaria, in cadrul programului "Drepturile minoritatilor in practica (Minority Rights in Practice)". Programul, initiat si finantat de Fundatia King Baudouin (Belgia), se desfasoara in opt tari din sud-estul Europei: Albania, Bulgaria, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Kosovo, Macedonia, Romania, Serbia& Muntenegru. In Romania programul este implementat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala si vizeaza cresterea participarii la viata publica a minoritatilor etnice. La conferinta de la Sofia, au fost discutate teme legate de standardele internationale cu privire la prezenta si accesul minoritatilor in media, legislatia cu privire la libertatea de expresie si mecanismele de autoreglementare ale mass-media in special in ceea ce priveste discursul rasist si intoleranta fata de minoritati. Din partea Romaniei au participat Rarita Szakats, Mircea Toma, Tibori Szabo Zoltan si Sorin Rosca Stanescu
Recunoastere din partea majoritatii
Un studiu prezentat la conferinta de Beata Klimkiewicz de la Institutul de Jurnalism si Comunicare Sociala din Cracovia, arata ca existenta jurnalelor, revistelor sau emisiunilor in limbile minoritatilor are pentru reprezentantii comunitatilor minoritare o importanta functie simbolica. Acestea reprezinta nu doar garantia accesului la informatie si expresie, ci, mai ales, recunoasterea din partea majoritatii. Acelasi studiu demonstreaza ca materialele de presa cu privire la minoritatile etnice si religioase realizate de membri ai majoritatii sunt percepute ca reflectand in mai mica masura diversitatea decat cele realizate de redactori apartinand grupurilor etnice minoritare. In aceeasi masura, programele media in limbile minoritatilor realizate in alta tara au o mult mai mica relevanta pentru etnicii minoritari, decat cele produse in tara in care ei locuiesc.
Societatea civila trebuie sa intervina
"Modelele si experienta tarilor participante conduc la concluzia ca, cu cat principiile democratice sunt mai incetatenite intr-o societate, cu atat cadrul legal este mai sumar, fiind completat de coduri deontologice si mecanisme de autoreglementare. Daca in tarile din sud-estul Europei, organisme publice, de genul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, trebuie sa intervina pentru protejarea minoritatilor importiva discursului rasist, in tarile occidentale astfel de institutii se nasc din randul societatii civile (organizatii ale presei, organizatii neguvernamentale etc). Mai mult chiar, in Marea Britanie, marile institutii de presa - BBC, The Guardian, The Daily Mirror, The Independent - au dezvoltat un departament special care se ocupa de preluarea plangerilor si nemultumirilor adresate de public fata de propriile articole sau emisiuni", ne-a declarat Rarita Szakats, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala. Ea este de parere ca Romania are un cadru legislativ generos in ceea ce priveste garantarea si protejarea drepturilor minoritatilor. Dificultatile apar insa la punerea acestor prevederi in practica. Desi a semnat si ratificat cele mai importante documente internationale - Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale (Consiliul Europei, 1993), Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ONU) etc - tara noastra nu a adoptat inca un document care ofera minoritatilor importante drepturi in ce priveste accesul in media al minoritatilor (presa in limbile minoritatilor), Carta Limbilor Regionale si Minoritare", a precizat Rarita Szakats.
Romania se afla pe drumul cel bun
Rarita Szakats considera ca Romania, dincolo de declaratiile extremiste ale unor politicieni, a depasit momentul exprimarii rasiste si discriminatoare la adresa minoritatilor etnice in media, nu insa si in alte manifestari ale spatiului public (intalniri, grafitti etc). "Grija pentru reflectarea etica a minoritatilor in materialele de presa este, in mare masura, un beneficiu al profesionalizarii pe care media romanesti au inregistrat-o in ultimii ani. Un alt argument in acest sens este faptul ca, o exceptie intre tarile participante, in Romania apar deja mecanisme de autoreglementare. O problema care ramane de rezolvat este cea a persistentei practicilor discriminatorii legate de mentionarea in materialele de presa a originii etnice persoanelor care comit delicte. Exista inca, din pacate, un slab interes din partea presei pentru publicarea de materiale care sa contribuie la promovarea diversitatii si tolerantei. Din punctul meu de vedere, aceasta este marea provocare atat pentru presa romanesca, cat mai ales pentru organizatiile care urmaresc protectia si promovarea drepturilor minoritatilor si care mai au inca de invatat cum sa isi construiasca o relatie functionala. Cred ca aceste aspecte se vor imbunatati o data cu dezvoltarea economica si maturizarea democratica a societatii romanesti", ne-a mai spus Rarita Szakats.

---

Despre autor: