Smenul rural

Ambitiile Guvernului Nastase de transformare a comunelor in orase, fara a tine cont de realitatile din teritoriu, au avut doua scopuri precise: impunerea unor noi primari fideli partidului care sa aduca la alegeri cat mai multe voturi si gestionarea haotica a fondurilor comunitare, in functie de interesele unor grupari. Astfel, sute de localitati care nu indeplinesc conditiile minime pentru a fi declarate oras au fost fortate sa-si schimbe eticheta, iar astazi locuitorii lor nu stiu incotro sa o apuce. Ei nu pot beneficia de proiectele SAPARD pentru ca acestea sunt destinate comunelor, dar nici de alte proiecte europene destinate oraselor pentru ca nu au infrastructura si institutiile necesare existente deja in aglomerarile urbane. O alta metoda de impunere a oamenilor pentru PSD a fost spargerea comunelor, care aveau in componenta mai multe sate, cu scopul de a mai forma o primarie. Fara sa se tina cont ca acestea nu au posibilitati proprii de finantare. Ziarul ZIUA a atras atentia inca de la inceputul anului 2003 ca planul PSD de urbanizare fortata se face doar pe criterii politice, in detrimentul interesului locuitorilor comunelor implicate.
In patru ani de guvernare, una din temele PSD a fost infiintarea de noi localitati. De altfel, PSD se angajase prin Programul de guvernare sa acorde statutul de comuna unui numar de 1000 de sate care ar fi trebuit sa indeplineasca criteriile legale. Parlamentarii PSD au refuzat, in timpul guvernarii lor, sa comenteze implicatiile pe care le are acest proces de creare pe banda rulanta de noi localitati fata de ideea euroregiunilor si reducerea birocratiei. In perspectiva integrarii europene, structurile administratiei publice locale trebuiau simplificate. Si, de fapt, putine au fost localitatile care intrunesc toate conditiile impuse de Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.
Pesedistii, sub bagheta lui Octav Cozmanca, au reusit sa infiinteze in perioada 2001-2003 peste 180 de noi comune, sa transforme in oras peste 30 de comune, iar zece orase au devenit municipii. Procesul a continuat cu frenezie si in 2004. Infiintarea fiecarei noi localitati a facut obiectul unui proiect de lege, care a avut nevoie de avizul Guvernului, al Consiliului Legislativ si de raportul Comisiei de specialitate. Interesant a fost ca in judetele cele mai sarace s-au infiintat cele mai multe localitati noi. Infiintarea unei comune noi a presupus cheltuirea de la buget a catorva miliarde de lei, ceea ce inseamna ca peste o suta de noi comune ne-au costat, cel putin, cateva sute de miliarde de lei. Desigur ca a existat si un castig politic pentru PSD in acest demers costisitor.
Doua primarii, pe acelasi buget
O noua localitate este condusa, pana la constituirea autoritatilor publice locale, de doi delegati numiti de prefect, care au atributii de primar si, respectiv, viceprimar, alaturi de un secretar numit tot de prefectul judetului. Prefectul, se stie, este numit pe criterii politice de Guvern. Salarizarea celor trei se face de la bugetul comunei din care s-a desprins noua localitate. Delegatii numiti sunt si cei care pregatesc alegerile si care fac demersurile necesare pentru constituirea celor mai importante institutii: posta, postul de politie, scoala, dispensarul.
Cresterea taxelor si impozitelor
Ceea ce nu li se spune localnicilor este modul de crestere a taxelor si impozitelor, o data cu crearea noii localitati. Toate acestea in conditiile in care in cele mai multe localitati din mediul rural nu exista bani pentru reabilitarea scolilor existente, pentru intretinerea lor, pentru repararea drumurilor, canalizare si apa curenta. Costurile estimate anual numai pentru salariul primarului sunt mult peste 100 milioane, pentru viceprimar de peste 75 milioane, la care se adauga secretarul cu peste 70 milioane lei.
Ilegalitati
Deputatul PD Ioan Oltean declara, in urma cu un an, ca un sfert din structurile administrative nou infiintate nu au respectat legea. In calitate de presedinte al Comisiei de Administratie Publica din Camera Deputatilor, Ioan Oltean declara atunci ca organismul pe care il conduce a primit peste 120 de cereri de infiintare de unitati administrativ-teritoriale noi, precum comune, orase sau municipii. "Toate acestea au un caracter pur politic, pentru ca stim cu totii ca in aceste comune nou infiintate nu se mai fac alegeri, ci se numesc primarii de catre prefect. Dintre cele 175 de comune nou infiintate in ultima perioada, consider ca cel putin un sfert nu indeplinesc criteriile legale prevazute prin Legea 351/2001", a precizat presedintele de atunci al Comisiei de administratie publica a Camerei Deputatilor.
Cereri de revenire la vechiul statut
Deja foarte multe noi orase din tara doresc sa redevina comune, solicitand Comisiei de administratie publica din cadrul Senatului revenirea la statutul initial. Astfel de solicitari au venit din partea unor orase din mai multe judetene, cum ar fi Dambovita, Suceava, Botosani sau Mures. "La comisie sunt si cereri ale unor localitati care urmeaza sa fie ridicate la rang de oras si care acum nu mai vor acest statut", a subliniat senatorul liberal Tiberiu Prodan, care este indignat ca artizanul acestei masuri, fostul ministru al Administratiei locale, si actualul senator PSD Octav Cozmanca, nu a venit niciodata la lucrarile Comisiei de administratie din care face parte.
Cheltuirea banilor cu cap
"Transformarea comunelor s-a facut artificial fara rost si acum sufera oamenii de pe urma asta. Fondurile au fost concentrate in anumite capitale de judet. Si apoi in anumite zone ale judetelor unde au existat interese din partea unei grupari. Fondurile nu au fost distribuite dupa nevoi, ci dupa interesele unui grup. Rezultatul este ca s-au facut proiecte SAPARD care n-au nici un impact in teritoriu. Dau un exemplu. Masura 2-1 in planul general al SAPARD-ului este corelata in continuare cu celelalte masuri. Adica, se face un drum de acces si pe langa acesta urmeaza sustinerea unei firme de prelucrare a unor produse zonale, produse care vin de la niste ferme care sa se dezvolte prin programe SAPARD. Aceste produse prelucrate impreuna cu fermele si cu drumul de acces trebuie sa creeze si o viata diferita a comunitatii, adica sa infloreasca si agroturismul. Sa traiasca o viata frumoasa la tara, intr-un sistem curat. Pe cand la noi s-a dat, pentru ca a existat interesul, o finantare de un drum pe Masura 2-1 si care nu are decat o utilitate de expozitie. Acel drum iarna este acoperit de zapada, iar vara face legatura intre o sosea si un capat de sat. Or nu acesta a fost interesul proiectului SAPARD", ne-a precizat Tiberiu Prodan.
El spune ca la ora actuala exista conceptul de regiuni asociate pentru a accede la fonduri din partea comunitatilor europene. "Asa trebuie sa gandim si Romania astazi. Pentru ca cei din Europa vor sa vada proiecte mari, proiecte cu impact asupra unei suprafete intinse de teritoriu si a unui numar mare de populatie. Comunitatea europeana vrea sa investeasca bani, dar sa si vada rezultate. Regiunile trebuie gandite tinand cont de regiunile de dezvoltare anterioare. Cele opt regiuni stabilite deja sunt principial stabilite, pe hartie mai mult concepute. Aceste regiuni trebuie sa fie legate la o magistrala gen soseaua Bors-Brasov-Bucuresti-Constanta. De-a lungul lor vor fi trei regiuni, sa zicem, care au o sosea importanta de transport, retele fluviale de transport, retele fluviale, un anumit numar de aeroporturi in localitatile respective, o anumita retea de cale ferata. In aceste regiuni trebuie sa gandim ceea ce inseamna protectia mediului. Acest lucru presupune o investitie serioasa incepand de la fostele organizari de santier, care au ramas in stadiul de ruine, pana la cazurile de poluare din amonte spre aval ale cursurilor de rau", a completat senatorul PNL.
In opinia sa, acceptul de oras trebuie sa porneasca de la un venit minim pentru localitatea respectiva, o capacitate a populatiei de a prezenta ca are o mica industrie in localitate si care prin dezvoltare se creeaza intreprinderi mici si mijlocii si, foarte important, obligativitatea existentei unei infrastructuri care sa permita transformarea comunei in oras nu numai ca eticheta, ci si functional.

---

Despre autor: