Strategia cu cantec a MCC de finantare a culturii

Inaintea oricarei strategii ministeriale, prioritatea declarata a ministrului Mona Musca este gasirea banilor pentru finantarea Culturii. Ministrul a reafirmat acest lucru cu ocazia dezbaterii "De ce si cum finantam cultura. In Romania", organizata la sfarsitul saptamanii trecute de Ecumest. O prioritate mai mult decat justificata in contextul sumelor, de obicei insuficiente, alocate MCC de la bugetul de stat.
Cum isi propune ministrul liberal sa realizeze, concret, acest lucru? Prin atragerea banilor privati, a sponsorilor, dar mai ales prin stabilirea de parteneriate financiare cu alte ministere, cu bancheri, oameni de afaceri etc, propunand partenerului "vizibilitate, publicitate, onorabilitate".
Deja in discursul Monei Musca incepe sa se contureze strategia mult-asteptata a MCC. In aceiasi termeni, de parteneriat, se doreste a se dezvolta si relatia cu societatea civila. Cu exceptia proiectelor initiate de minister (campania de promovare a lecturii spre exemplu) si a patrimoniului care va ramane intotdeauna prioritar, ministerul, sustine Mona Musca, nu va functiona dupa prioritati. Stabilirea unor domenii prioritare in care sa se implice MCC ar elimina valoarea, sustine Mona Musca, fara sa argumenteze. Regretam aceasta lipsa de clarificare, deoarece o strategie de finantare in care nu exista domenii culturale prioritare, iar banii vor merge intotdeauna la cele mai valoroase proiecte din cele mai valoroase domenii pare putin idealist, ca sa nu spunem chiar utopic...
Dialog cu societatea civila
Actualul MCC a comis recent un gest de o reconfortanta normalitate europeana, dar "revolutionar" in comparatie cu formulele ministeriale anterioare, si anume a invitat la dialog societatea civila (ONG-urile culturale si artistii independenti). Dar, a tinut sa precizeze ministrul, societatea civila pe de o parte si arta contemporana pe de alta parte (practicata de independenti si nu numai) nu vor constitui un domeniu prioritar in strategia de finantare a MCC. Reprezentantii tuturor domeniilor culturale vor avea acces la banii ministerului pe principiul echitatii, sustine ministrul. Cu alte cuvinte, MCC a externalizat Fondul National Cultural, transformandu-l in institutie de sine statatoare, externalizand astfel si decizia. Iar la acest Fond pot aplica in egala masura artisti independenti, institutii publice sau ONG-uri care activeaza in domeniul culturii.
Posibile piedici?
Cu cel putin doua prejudecati a plecat la drum ministrul Mona Musca in discutia cu societatea civila. Si cu o vaga ilegalitate. Prima prejudecata a fost admisa ca atare si depasita de ministrul care s-a dovedit un om dispus sa poarte o discutie in contradictoriu cu argumente. Mona Musca credea ca independentii isi vor altera statutul in momentul in care vor primi si finantare ministeriala. In urma unei discutii, de cateva ore, cu coregraful independent Cosmin Manolescu, ministrul a declarat ca a inteles implicatiile statutului de independent si nu mai are nici o obiectie privind participarea acestora cu proiecte la Fondul National, cot la cot cu institutiile publice, a precizat ministrul. Aici intervine cea de-a doua prejudecata. Independentii ii prezinta Monei Musca situatia din alte tari europene, in care sectorului independent ii este alocat un buget distinct (care variaza de la 10% la 50% din bugetul MCC pentru proiecte culturale). Astfel independentii vor concura doar intre ei si nu se vor izbi de frustrarea lipsei infrastructurii si a logisticii asigurate de care se bucura institutiile publice. Ministrul intelge frustrarea - si lipsa de echitate - dar nu este de acord cu un buget separat sustinand ca astfel i-ar lipsi pe independenti de posibilitatea de a obtine (daca merita!) chiar mai mult decat un buget maxim rezervat lor, un 60% din banii Fondului, de exemplu. Ministrul propune totusi o solutie pentru lipsa de egalitate de la care se pleaca - in proiectele propuse pentru finantare de catre independenti, sa existe un procent alocat cheltuielilor curente.
Ilegaliatea? Ministrul isi incepe interventia in cadrul dezbaterii admitand, spectaculos, ca activitatea MCC a debutat cu o ilegalitate: prin Ordonanta 10 din 21/01/2005, capitolul 1, sectiunea a 6-a (Reglementari privind finantarea programelor, proiectelor si actiunilor culturale in conditii de transparenta sI competitivitate) a fost incalcata Legea 52, a transparentei care presupune ca orice proiect de lege sa fie discutat public in prealabil. Dar, continua ministrul, "daca nu se introducea atunci Fondul, pe abilitatea Guvernului de a emite legi, cand Parlamentul era in vacanta, se mai discuta si acum si s-ar mai fi discutat inca vreo doi ani in Parlament. Dar societatea civila trebuie sa retina ca atunci nu s-a decis in numele nimanui."
Un lucru nu a reiesit clar in urma primei dezbateri din cadrul "Pietei de dezbateri" organizate de Asociatia Culturala Ecumest - daca Fondul, supralicitat deja, este sau nu este singura modalitate de finantare a MCC. Dar urmeaza si alte dezbateri, sectoriale de acum inainte, urmatoarea adresata artelor vizuale sau poate independentilor.

---

Despre autor: