Cine plateste pentru un alt fel de politica?

Pe drept si pe nedrept clasa politica face la gramada obiectul unui suveran dispret la scara nationala. In consecinta toata lumea doreste o elita noua care sa desfasoare un alt fel de politica.
Aceasta ura nediferentiata impotriva tuturor oamenilor politici este expresia provincialismului delirant al societatii romanesti. Criticismul pagubos absoarbe energiile necesare unei reflectii lucide apte a genera concluzii folositoare pentru reforma clasei politice. Caci, intr-adevar, o reforma este necesara. Contraperformantele clasei politice constituie cel mai mare handicap in incercarile Romaniei de a atinge standardele modernitatii. Politica romaneasca are o problema de lideri. Pe de o parte, partidele functioneaza si astazi cu liderii lor fondatori aparuti pe valul revolutiei din 1989, ori cu lideri-surogat. Ne-ar trebui, parca, o noua revolutie pentru ca in fruntea partidelor sa se instaleze noi lideri. Pe de alta parte, nici unul din marii critici transferati din randurile soicietatii civile in cele ale guvernului nu au aratat ca pot mai mult decat "politicienii de cariera". Cei ce ne spun mereu cum nu este bine sa facem nu stiu cum este bine.
In ciuda tuturor criticilor clasa politica nascuta din revolutie este cea care continua sa conduca Romania. Chiar daca o face, in general, prost si este mereu criticata, ea nu are o motivatia spre a se reforma. Asa cum este, fara ea nu se poate. Chiar daca in randurile clasei politice exista nu doar politicieni, ci si oameni politici si de stat, acestia reprezinta o minoritate care nu poate impune o reforma daca nu se poate bizui pe sprijiunl societatii civile. Or, in puritanismul ei provincial, societatea civila nu pare capabila nici sa faca aceste diferentieri nici sa acorde un asemenea sprijin. In atari conditii intrebarea este cine si cum va putea opera necesara reforma a clasei politice?
Romania are nevoie de profesionalizarea clasei, dezbaterii si actiunii politice. Aceasta ar face ca interesele publice sa fie mai bine ocrotite si banul public mai bine gestionat. Investitia facuta in educatia clasei politice este eficienta. Ea conduce la economisirea avutiei publice. Daca bugetul de stat nu are astazi destui bani pentru sanata-te, invatamant, cercetare, cultura etc. este si pentru ca liderii politici romani nu stiu sa administreze bine tara. (Si vorbind de lideri ne referim nu doar la demnitari, ci la pleiada functionarilor statului, precum si a militantilor, simpatizantilor si birocratiei de partid. Fara acestia, cel mai bun guvern si cel mai bun program de guvernare nu rezolva aproape nimic). In acelasi timp, este de remarcat ca incompetenta si lipsa constiintei profesionale a clasei politice este tot atat de responsabila ca si reaua credinta sau goana dupa inavutire, de fenomenul coruptiei endemice. Recurgerea la procedeele coruptiei are adesea loc intrucat oamenii politici nu se impiedica de regulile unei arte pe care nu o cunosc si, totodata, nu stiu cum sa administreze bunul public in asa fel incat interesele individuale si cele colective sa fie satisfacute simultan. De aceea, cheltuiala facuta cu profesionalizarea politicienilor si a actului politic este parte a luptei impotriva coruptiei. Decat sa cumparam oameni politici cu bucata mai bine sa ii educam in colectiv. Decat sa lasam decizia politica la discretia arbitrariului mai bine sa ii furnizam baza unei analize si prognoze politice obiective si autonome. In fine, efortul romanesc pentru profesionalizarea elitei politice romane constituie si o opera vizand securitatea nationala. Asa cum Romania, chiar integrata in structurile euro-atlantice, are nevoie de capital autohton ea are nevoie si de gandire politica autohtona. Altminteri va deveni doar un simbol geografic si o leguma politica. Or, nimeni nu observa ca, in prezent, ong-urile politice relevante (militante sau nu) care se ocupa cu instruirea clasei politice si fundamentarea planificarii politice romanesti sunt ori filiale ale unor institutii occidentale ori entitati locale legate ombilical de acestea. Cum, intr-o forma sau alta, toate institutiile straine respective sunt sustinute de la bugetele statelor de origine, rezulta ca platitorii de taxe din acele tari accepta sa suporte din buzunarul lor - si nu este vorba doar de generozitate - actul de profesionalizare a politicii romanesti, in vreme ce contribuabilul roman nu o face. Desigur, altii stiu ceva ce romanii nu stiu!
In democratiile occidentale nevoia de profesionalizare a clasei politice, a dezbaterii politice, a analizei si planificarii politice a condus la legiferarea fundatiilor politice sau a institutelor de teorie politica. De regula, acestea sunt institutii de drept privat create de partidele politice dar functionand independent de ele si finantate din fonduri publice si private, in care rolul principal il joaca bugetul statului. Interventia bugetului permite controlul public al activitatii amintitelor entitati astfel incat ele sa raspunda nevoilor publice. Oligarhii romani care isi promoveaza interesele prin partidele politice, impreuna cu multi formatori de opinie ai societatii civile romanesti si-au dat mana pentru a face ca o legislatie similara sa nu fie adoptata in Romania. Cei dintai nu au nevoie de concurenta politica a unor persoane scolite si nici de idei si concepte politice care intra in circut fara cenzura lor, incurcandu-le socotelile. Cei din urma, daca sistemul funda-tiilor politice ar deveni romanesc, pierzandu-si obiectul criticii cu orice pret, si-ar pierde si capacitatea de a tapa fonduri straine. Sub influenta lor reunita Guvernul Romaniei respinge initiativele menite a da viata unor institute de teorie politica romanesti, iar Parlamentul dezvolta impotriva acestora un discurs demagogic si populist ingemanat cu un obstructio-nism scandalos. Se apara, chipurile, bugetul si contribuabilul roman.
Adevarul este, insa, altul. Reforma partidelor politice face obiectul interesului public si pana cand cetateanul roman nu va fi gata sa plateasca pentru ea prin bugetul statului, va continua sa plateasca pentru lipsa ei prin viata mizerabila pe care o va duce.

---

Despre autor: