"Spalarea banilor" trebuie trecuta la CSAT

Infiintat in anul 1999 sub guvernare CDR-ista, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) n-a reusit niciodata sa se ridice la nivelul asteptarilor celor care au pus-o la cale. Motivele au fost deopotriva obiective si subiective, in cea de-a doua categorie inscriindu-se, printre altele, indolenta fostei conduceri a institutiei si influenta politica manifestata cu predilectie de guvernarea PSD. Abia in iulie 2004, in urma unui scandal lansat de Banca Nationala a Romaniei, activitatea Oficiului a intrat pe un fagas ceva mai normal, fostul presedinte Nicolae Melinescu fiind inlocuit cu vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti, judecatorul Iulian Dragomir. In mod cu totul paradoxal, dupa cinci ani de functionare neproductiva - timp in care banii contribuabililor au fost irositi aproape inutil -, ONPCSB se afla inca la inceputul eficientizarii ei. Si, asa precum s-a exprimat presedintele Basescu, "de-acum incolo mai sunt foarte multe de facut".
In urma prezentarii Raportului de activitate pentru anul 2004 al ONPCSB, ZIUA a realizat un interviu cu Iulian Dragomir, presedintele in exercitiu al institutiei.
Domnule presedinte, fenomenele privind transferurile ilegale de capital, fraudele de proportii, contrabanda si evaziunea fiscala, inselaciunea, furturile si inselaciunile prin intermediul cardurilor, a Internetului ori a computerelor s-au intensificat in ultimii ani. Va rog sa definiti pe scurt ce reprezinta spalarea de bani si care sunt implicatiile acestui flagel in societatea romaneasca?
Scopul comiterii unui numar mare de infractiuni este acela de a genera profituri pentru persoanele fizice si juridice care le savarsesc. Dupa obtinerea acestor profituri se efectueaza spalarea de bani, care reprezinta procesarea rezultatelor actelor criminale pentru ascunderea originii ilicite a fondurilor. Acest proces critic creeaza infractorilor posibilitatea de a folosi profiturile ilicite, fara a pune in pericol sursa lor de provenienta. Inselaciunea, contrabanda, activitatile ce intra sub incidenta crimei organizate - ce includ traficul de droguri si de persoane - genereaza sume uriase, ce risca sa fie spalate daca institutiile statului nu intervin la timp.
La sedinta privind raportul activitatii ONPCSB pe 2004, institutie pe care o conduceti doar din iulie anul trecut, presedintele Traian Basescu a afirmat ca economia subterana din tara noastra reprezinta circa 35-40%. La fel se intampla si in tarile mai dezvoltate?
Nici vorba. Fondul Monetar International a stabilit ca dimensiunea spalarii banilor in lume se inscrie intre doua si cinci procente din PIB-ul mondial. Ceea ce reprezinta valori cuprinse intre 590 si 1500 de miliarde USD. In fata acestei evidente, comunitatea internationala a initiat si adoptat o serie de masuri in plan legislativ si institutional, menite sa previna si sa combata acest pericol ce ameninta atat tarile cu economii puternice, cat mai ales statele sarace ori aflate in tranzitie spre economia de piata. Prima masura de acest gen a constituit-o Conventia ONU privind traficul ilicit de droguri si substante psihotrope, din 1988, de la Viena, care contine prevederi privind incriminarea spalarii banilor, identificarea si urmarirea veniturilor obtinute din infractiuni, blocarea si sechestrarea bunurilor si asistenta legala mutuala. Au urmat Declaratia de Principii de la Basel, infiintarea Grupului de Actiune Financiara Internationala, adoptarea de catre Consiliul Europei a Conventiei nr. 141 privind spalarea, depistarea, sechestrarea si confiscarea produselor provenite din infractiuni, Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 91/308 pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor - modificata prin Directiva nr. 97/2001 si, in fine, elaborarea in 2001 a unor masuri prudentiale de identificare a clientului pentru sectorul bancar, de catre Comitetul de la Basel.
Cum obtineti informatiile necesare activitatii pe care o desfasurati?
Potrivit Legii nr. 656/2002, fluxul informational utilizat de ONPCSB are ca punct de pornire entitatile ce au obligatii de raportare, inclusiv organisme cu atributii de supraveghere si control care ne transmit trei categorii de rapoarte:
* de tranzactii suspecte,
* privind operatiunile cu sume in numerar ce depasesc echivalentul a 10.000 de euro.
* privind transferurile externe in si din conturi cu sume a caror limita este echivalentul in lei a 10.000 de euro.
In scopul reconstituirii circuitelor financiar-bancare si a stabilirii unor indicii temeinice privind faptele generatoare de bani murdari, ONPCSB colaboreaza si are dreptul de a solicita si obtine informatii de la institutiile statului.
"Rezultatele au scos la iveala anumite aspecte negative"
Ne aflam in momentul preluarii conducerii ONPSCB de catre magistratul Iulian Dragomir. Cum v-ati inceput activitatea?
In primul rand am initiat un proces de evaluare operativa a institutiei, in scopul depistarii vulnerabilitatii sistemului si remedierii deficientelor. Rezultatele au scos la iveala anumite aspecte negative - unele de o gravitate deosebita - ce explica pe deplin sincopele inregistate de aceasta institutie. N-as vrea sa intru in amanunte specifice, dar as mentiona faptul ca nu exista un sistem integrat de circulatie si protectie a documentelor clasificate. De asemenea, nici un angajat al Oficiului nu detinea certificat de securizare/autorizare de acces la documente clasificate, aspect ce explica numeroasele scurgeri de informatii inregistrate pana la jumatatea anului trecut. La solicitarea noastra, Guvernul ne-a alocat un nou sediu care acum se afla in renovare. Acesta va fi echipat cu un sistem de securitate integrat destinat atat asigurarii protectiei personalului cat si securizarii datelor si informatiilor clasificate pe care le procesam. In noiembrie anul trecut am incheiat un protocol de cooperare intre Sistemul Informatic Integrat (SII) si Oficiul, privind crearea cadrului tehnic necesar schimbului de informatii prin intermediul Centrului de Management administrat de SRI. In total au fost semnate 22 de protocoale cu diverse organisme ale statului si nu numai, care au atributii in domeniul spalarii banilor ori tangenta cu aceasta plaga a societatii. Daca pana la venirea mea transparenta institutiei nu exista nici macar pe hartie, astazi avem un birou de presa si un site (www.onpcsb.ro) pe care oricine il poate accesa.
"O crestere spectaculoasa de 900%"
Domnule presedinte, cred ca a venit momentul de a ne apleca putin si asupra cifrelor, care in genere sunt spectaculoase. Am inteles ca Raportul privind activitatea ONPCSB pe anul trecut a fost realizat comparativ pe doua trimestre: primul, cand la conducerea institutiei se afla fostul presedinte Nicolae Melinescu si cel de-al doilea, dupa numirea dumneavoastra in fruntea ONPCSB...
...Va pot oferi cateva date sintetice care sunt mai mult decat elocvente si vin in sprijinul afirmatiilor mele. Incepand cu data de 23 iunie si pana la sfarsitul anului a fost dispusa masura suspendarii in cazul a 18 operatiuni bancare in suma totala de 10.019.070 de euro, 1.516.943 USD si 17.565.000.000 de lei, tranzactii asupra carora existau suspiciuni ce aveau ca scop spalarea banilor obtinuti in mod fraudulos pe teritoriul Romaniei. Spre exemplificare, in primul semestru al aceluiasi an au existat patru solicitari de suspendare a unor operatiuni bancare suspecte, suspendandu-se una singura in suma de 30.000 de euro. Intrucat de la infiintarea ONPCSB au fost dispuse in total doar doua suspendari de operatiuni suspecte de spalare a banilor, rezulta ca, in cea de-a doua parte a anului trecut, s-a obtinut o crestere spectaculoasa de 900%. De asemenea, in a doua jumatate a anului 2004, numarul rapoartelor de tranzactii suspecte (RTS) transmise de unitatile raportoare a crescut semnificativ de la 764 in primul semestru, la 1289.
Care ar fi explicatia acestei cresteri semnificative?
Acest lucru se datoreaza atat lansarii Noul Ghid de Tranzactii Suspecte, activitatilor de instruire initiate si desfasurate de Oficiu pe intreg teritoriul tarii, cat si actiunilor de control efectuate. Personalul directiei a depus eforturi suplimentare, inclusiv prin prelungirea programului de lucru, reusindu-se astfel ca, la sfarsitul anului 2004 sa fie rezolvate un numar de 1692 de RTS-uri pentru care au fost intocmite note cu propuneri de catre analistii financiari din cadrul Serviciului de Evaluare Preliminara. Cu toate acestea, vreau sa va spun ca la 31 decembrie 2004 in portofoliul analistilor financiari mai figurau un numar de 891 de RTS-uri nerezolvate, care au fost primite dupa ce am preluat conducerea institutiei.
Asta denota faptul ca personalul ONPCSB este subdimensionat?
Este total subdimensionat fata de realitatile de fapt.
"Ponderea principala o ocupa evaziunea fiscala si inselaciunea"
Presa va ajuta in vreun fel in activitatea dvs.?
Din situatia rapoartelor de tranzactii suspecte primite de Oficiu in anul 2004, se poate observa ca in primul semestru n-a fost preluata nici o informatie din presa, iar in cea de-a doua jumatate am preluat 56 de cazuri.
Cate persoane au fost implicate anul trecut in rapoarte de tranzactii suspecte de spalare de bani?
1225 de persoane fizice in prima jumatate a anului si 1749 in cea de-a doua jumatate. De asemenea, 1023 de persoane juridice in primul semestru si 1412 in cel de-al doilea. In topul acestora se situeaza cetateni de nationalitate romana (1659 de persoane), urmati de chinezi (190), turci (160), irakieni (87), italieni (85) si sirieni (83). Interesant, daca tot am ajuns la acest capitol, este statistica privind repartitia pe cetateni a persoanelor fizice in anul 2004, despre care au fost identificate indicii temeinice de implicare in activitati de spalare de bani sesizate Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ). Iata si cifrele: 1090 romani, 156 turci, 110 irakieni, 93 chinezi, 54 sirieni 42 italieni, 20 moldoveni, 14 iordanieni si 9 ucraineni.
Care sunt principalele infractiuni cuprinse in sesizarile transmise PICCJ pe anul 2004?
Ponderea principala o ocupa evaziunea fiscala si inselaciunea, aceste fenomene fiind urmate de folosirea bunurilor sau a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folos propriu, obtinerea nelegala a unor sume de bani reprezentand rambursare de TVA de la organele fiscale, bancruta frauduloasa, falsul de monede si valori, inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor, infractiuni de coruptie, traficul de persoane si de produse sau substante stupefiante. Vreau sa va mai spun ca din informarile transmise separat catre PNA in anul trecut a rezultat reciclarea urmatoarelor sume: 3.993.899 de euro in prima jumatate a anului si 18.409.588 de euro in cea de-a doua jumatate.
Din toate aceste cifre pe care ni le-ati prezentat este evident ca activitatea acestei institutii s-a imbunatatit simtitor incepand cu vara anului 2004. Ce ar mai trebui facut in continuare ca ONPCSB sa devina si mai eficienta?
Ceea ce dorim noi si am facut public cu ocazia prezentarii raportului de bilant a fost avansarea urmatoarelor doua propuneri. Prima dintre ele se refera la o noua pozitionare a Oficiului si anume analizarea oportunitatii transferarii subordonarii acestuia de la Guvern in directa subordonare a CSAT, iar cea de-a doua la reconfigurarea rolului Oficiului prin transformarea sa ca Autoritate Nationala in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor. Aceasta institutie ar urma sa aiba un dublu rol. Pe de o parte acela de coordonator al sistemului national de combatere a spalarii banilor si pe de alta parte, de integrator atat intern, cat si extern. Extern insemnand a raspunde intocmai cerintelor si exigentelor impuse de partenerii strategici ai Romaniei si anume SUA si UE. Trecerea in subordinea CSAT se impune pentru o reala operationalizare a datelor si informatiilor ce sunt furnizate de serviciile de informatii si eficientizarea valorizarii, procesarii acestora in vederea sesizarii imediate a PICCJ si, dupa caz, a PNA. In al doilea rand, s-ar realiza scoaterea ONPCSB din influenta politica, pentru ca, in esenta, Guvernul este rezultatul generat de un proces electoral.
"In continuare am sa va vorbesc ca judecator"
Exista un cadru legal pentru aceasta schimbare de subordonare?
In continuare am sa va vorbesc ca judecator. Am evaluat corespunzator totalitatea legilor de organizare a institutiilor statului de drept si doar textul contitutional il defineste pe presedintele statului in dubla calitate - inclusiv aceea de presedinte al CSAT - ca fiind apolitic, suprapartinic si scos de sub orice interes prezumat politic. Pe de alta parte, subordonarea fata de CSAT ar contracara faptul ca in prezent, din sistemul compus de serviciile secrete, Oficiu si unitatile de parchet, Oficiul este unicul vulnerabil in fata atacurilor gruparilor de crima organizata care sunt investigate specific prin actiunile noastre. Si mai exista un argument de analogie a Dreptului. Sefii serviciilor secrete, potrivit legilor de organizare ale acestora, sunt numiti la propunerea presedintelui, ceea ce ar trebui sa se intample si in cazul presedintelui ONPCSB. Daca se va defini termenul de coruptie si el va fi statuat, iar masurile legale vor fi dispuse in consecinta de catre CSAT ca fiind amenintare la adresa sigurantei nationale, trebuie sa fim onesti si responsabili si sa aratam ca lupta impotriva spalarii banilor se afla intr-o relatie organica cu ceea ce trebuie sa devina combaterea coruptiei. Spun asta pentru ca nu exista acte de spalare de bani in nici un stat din lume, altfel decat prin complicitati, prin conivente ale unor functionari corupti, indiferent ca acestia fac parte din sistemul bancar sau, in cazul returnarilor ilegale de TVA de mii de miliarde de lei, sunt functionari ai directiilor judetene subordonate Ministerului Finantelor Publice.
In concluzie, pentru a lupta eficient impotriva coruptiei trebuie sa lupti si impotriva spalarii banilor...
Exact. Pe de alta parte, a combate finantarea terorismului inseamna a combate tot spalarea banilor. Acestea sunt argumentele prezentate in esenta de catre noi cu ocazia sedintei de bilant. Ele vor fi discutate si evaluate inclusiv de catre CSAT si de presedintele Romaniei.
"Doar 55 de persoane lucreaza operativ"
Ce ar trebui facut pentru a se legaliza schimbarea de subordonare preconizata?
In primul rand trebuie modificata Legea de organizare a ONPCSB nr. 656/2002 si corelativ HG nr. 479/2002 ce statueaza regulamentul de organizare si functionare a Oficiului. Mi se pare insa extrem de insemnat sa va spun ca, intr-un alt plan, cel enuntat si de presedintele statului, am aratat realitatea ca nu putem avea eficacitate si rezultate la parametri necesari, si in consonanta cu cerintele UE si ale SUA, cu logistica si cifra de personal prezenta. 84 de persoane este o cifra complet subdimensionata inca de la data infiintarii ONPCSB, in 1999. Acum avem 11 posturi vacante, iar in realitatea de fapt doar 55 de persoane lucreaza operativ. Am pledat pentru suplimentarea cifrei de personal operativ cu minimum 50 de posturi. Ceea ce e insa si mai important sub acelasi aspect - redefinind un sistem national de combatere a spalarii banilor, pozitionand Oficiul in subordonarea sau coordonarea CSAT si redefinindu-i legal locul ca Autoritate Nationala in domeniu -, am propus un nou mecanism de actiune impreuna cu unitatile de parchet. Urmare acestuia, desi solicitam suplimentarea cifrei de buget cu circa 50 de miliarde de lei, prognozam o crestere a atragerii surselor la veniturile bugetului statului de minimum trei mii de miliarde de lei anual.
In concluzie, o asemenea investitie in compaterea spalarii banilor se justifica cu prisosinta.
Acesta este si punctul nostru de vedere.
Iulian Ilie Dragomir, presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor
FISA PERSONALA
Data nasterii: 16.06.1968
Starea civila: casatorit
Studii: Universitatea Bucuresti, cursuri de zi, Facultatea de Drept
Traseul profesional:
01.09.1991 - 15.11.1996 Judecator la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti
15.11.1996 - 28.02.1999 Judecator la Tribunalul Bucuresti - Sectia I-a penala
01.03.1999 - 01.06.2001 Judecator la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia II-a penala
01.06.2001 - 30.09.2001 Presedintele Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, delegat prin Ordinul Ministrului Justitiei
01.10.2001 - 28.02.2004 Vicepresedintele Tribunalului Bucuresti, numit prin Hotararea nr. 179/2001 a Consiliului Superior al Magistraturii
01.03.2004 - prezent Vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti
Activitate stiintifica:
Coautor la Culegerea de Practica Judiciara in materie penala a Tribunalului Bucuresti pe anii 1994 - 1998;
Coautor la Culegerea de Practica Judiciara in materie penala a Curtii de Apel Bucuresti pe anul 1999
Doctorand al Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept, Catedra de Drept Procesual Penal cu lucrarea stiintifica "Inadmisibilitatea si Decaderea ca Sanctiuni Procesuale in Dreptul Procesual Penal Roman"
Cursuri postuniversitare:
Absolvent al Colegiului National de Aparare - Seria XII, in perioada 15.01.2003 - 15.07.2003

---

Despre autor: