Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti, sub nr. 1719/18.02.2005, o cerere prin care a solicitat sa se verifice, din punct de vedere administrativ-disciplinar, situatia locativa a presedintelui Tribunalului
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti, sub nr. 1719/18.02.2005, o cerere prin care a solicitat sa se verifice, din punct de vedere administrativ-disciplinar, situatia locativa a presedintelui Tribunalului Bucuresti, Maria Huza. Asociatia a recurs la aceasta cale deoarece Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat sa se pronunte in cazul Mariei Huza, care este membru al Consiliului. Modul in care CSM s-a spalat pe maini de cazul colegei Huza a fost perceput negativ de catre AMR, cu atat mai mult cu cat asociatia, in prima sesizare facuta la data de 02.02.2005 a precizat ca la instantele din Capitala exista liste cu inscrieri pentru locuinte, si multi judecatori "asteapta de ani de zile sa dobandeasca o locuinta de serviciu sau o locuinta construita din fondurile primariei. "O serie de membri ai asociatiei considera ca solutia "in coada de peste" a CSM - care a ales sa astepte mai intai finalizarea anchetei penale in cazul Huza si abia apoi sa ia o decizie - impieteaza imaginea Justitiei. Cu atat mai mult cu cat CSM avea obligatia de a lua o decizie si nu de a fugi de ea. AMR nu ar fi recurs la sesizarea Curtii de Apel Bucuresti, daca Huza ar fi fost membra a asociatiei, caz in care ar fi discutat-o in Colegiul National de Etica Profesionala.
"Cooperativa Nufarul" din MJ s-a mutat la CSM
Reporterii ZIUA au intrat in posesia materialului de inspectie al CSM. Acesta este redactat in stilul de trista amintire al fostei Inspectii Generale din Ministerul Justitiei, botezata de presa "Cooperativa Nufarul a Magistraturii". Din material: "Rezulta ca la perfectarea contractului de vanzare-cumparare pentru apartamentul in care locuieste presedintele Tribunalului Bucuresti, Huza Maria nu a beneficiat de facilitatile prevazute de ordonanta Guvernului nr.19/1994", deoarece, "prin actul aditional nr.1 din 01.02.2005 s-a constatat ca diferenta pana la valoarea informativa si dobanda de 20% a apartamentului achizitionat prin contractul de vanzare-cumparare nr. TC 933/08.10.2001 au fost achitate de presedintele Tribunalului Bucuresti". Siretenia folosita de inspectorii CSM, pentru a acoperi realitatea, consta in faptul ca s-a omis precizarea datei platii integrale a apartamentului - care a fost facuta de Huza dupa izbucnirea scandalului provocat de aparitia in presa a aventurii sale imobiliare. Inspectorii CSM au lasat sa se inteleaga ca, daca aceasta a achitat integral, n-ar mai fi beneficiat de facilitatile legii, desi din 2001 si pana in 2005, Huza a profitat de ele si s-a grabit sa se acopere in mijlocul controlului CSM, achitand brusc pretul integral.
Metoda Cocolino la CSM
Inspectorii au "inmuiat" problema si cand s-au pronuntat asupra declaratiei facuta de presedintele TB, care afirma ca nu a avut niciodata "o locuinta in Bucuresti", declaratie care, conform legii, reprezinta criteriul de baza pentru repartizarea unei locuinte. In acest sens, inspectorii au retinut: "Se confirma sustinerea autorului articolului, in sensul ca, in declaratia data in vederea repartizarii unei locuinte, presedintele TB, Maria Huza, a facut doar mentiunea ca nu detine o locuinta pe raza municipiului Bucuresti, desi dispozitiile art.10 cu referire la art. 17 din Legea 114/96 prevad ca o conditie pentru acordarea unei locuinte din fondurile statului, ca persoana solicitanta sa nu fi detinut si sa nu aiba in proprietate la data depunerii cererii, impreuna cu familia, o locuinta. Se observa ca textul de lege nu distinge dupa cum locuinta este in Bucuresti sau in alta localitate, insa nu trebuie neglijat faptul ca autoritatea administratiei locale a fost aceea care a stabilit ca cererea presedintelui TB indeplineste conditiile legale".
In loc sa se pronunte pe omisiunea din declaratie, pe aspect disciplinar (caci Maria Huza a avut o vila in Slatina pe care a vandut-o cu 150.000 de dolari), inspectorii au achiesat la ideea legalitatii aruncand vina in spatele functionarilor Primariei. Ei s-au facut ca uita de faptul ca declaratia impusa de legea sus-mentionata se da in fata notarului sub sanctiunea pedepsei penale. Raspunderea pentru declaratie este personala. Iar functionarul Primariei nu poate sa verifice veridicitatea unei declaratii, ci doar organele de ancheta, cand sunt sesizate.
Se impune verificarea inspectorilor CSM
Inspectorii CSM sunt cei care ar trebui sa faca ordine si disciplina in Justitie, dar iata ca ei sunt primii care ascund gunoiul sub pres. Prestatia inspectorilor in acest caz ar trebui disecata in plenul CSM. Si ei pot fi inlocuiti. Poate se vor gasi alti magistrati curajosi care sa realizeze ca principiul "corb la corb nu-si scoate ochii" nu mai tine in fata opiniei publice si, iata, mai nou, chiar a breslei magistratilor. Este si motivul pentru care AMR a luat ferm pozitie.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.