Americanii si irakienii ar putea ataca tinte siriene

De la invadarea Irakului de catre forta multinationala condusa de SUA, conducerea regimul sirian Baas - in frunte cu Bashar al Assad - a stat ca un ghimpe in coasta Washingtonului. Alaturi de Teheran, Damascul reprezinta ultimul bastion in calea programului american de "democratizare si pacificare" a Orientului Mijlociu. Poate tocmai de aceea autoritatile siriene au fost acuzate in nenumarate randuri ca sprijina, initial, regimul lui Saddam, si, ulterior, insurgentii irakieni si gruparile teroriste care actioneaza impotriva trupelor coalitiei internationale. Problema securizarii granitei siriano-irakiene, de peste 600 de kilometri, a constituit in ultimii doi ani subiect de disputa intre administratiile de la Washington si Damasc, asupra celei din urma planand banuiala ca se implica in treburile interne ale statului vecin. In consecinta, Statele Unite au exercitat de mai multe ori presiuni diplomatice si economice asupra Siriei si, cu cateva ocazii, au amenintat voalat regimul lui Bashar Al Assad cu eventuale actiuni militare.
Recentele actiuni teroriste din Liban, in urma carora si-a pierdut viata fostul premier Rafik Hariri, au dus la o noua deteriorare a relatiilor americano-siriene. Prezenta a aproximativ 14.000 de militari sirieni in teritoriul libanez contravine, in primul rand, intereselor Israelului, si, in al doilea rand, celor americane, care vizeaza o sporire a influentei in zona. La scurt timp dupa producerea atentatului, atentia opiniei publice internationale a fost ghidata catre serviciile secrete siriene, banuite a fi artizanul uciderii demnitarului libanez. Astfel, spiritele s-au incins rapid.
Drept urmare, spectrul amplificarii instabilitatii regionale devine din ce in ce mai evident, cu consecinte ingrijoratoare ce pot duce pana la reizbucnirea unui nou razboi civil in Liban si chiar la eventuale actiuni militare din partea SUA si a Irakului.
Poruncile americane
La inceputul lunii ianuarie, secretarul de stat adjunct al SUA, Richard Armitage, aprecia la Damasc ca Siria a realizat "unele progrese reale" in domeniul securitatii frontierei sale cu Irakul dar trebuie sa faca mai mult pentru a evita infiltrarea unor combatanti straini in aceasta tara si participarea lor la activitati pe teritoriul irakian. Potrivit agentiei israeliene de informatii Debka, vizita lui Armitage la Damasc a avut scopul de a-i transmite lui Bashar al Assad un avertisment si o lista ce contine o serie de cerinte pe care regimul acestuia trebuie sa le respecte, pentru a evita actiunile punitive. Printre pretentiile emise de americani: revizuirea relatiilor cu Iranul; predarea a 55 de persoane banuite ca fac parte din regimul lui Saddam Hussein; asigurarea granitei siriano-irakiene si incetarea acordarii oricarui ajutor insurgentilor irakieni si teroristilor arabi de pe teritoriul Irakului.
Potrivit Debka, in cazul in care acest tip de armament va fi descoperit in Irak, generalul Casey, comandantul fortelor SUA stationate pe teritoriul irakian, a primit ordin de la Casa Alba sa initieze actiuni militare in Siria.
Razboi irakiano-sirian
Ca urmare a cerintelor emise de SUA, Assad l-a insarcinat pe generalul Ali Habib sa infiinteze un centru de comanda special care sa se ocupe de problema granitei cu Irakul. Generalul, este unul dintre putinii oficiali militari sirieni care s-a aflat in gratiile americanilor, ca urmare a participarii sale la campania din 1991. Cu acest prilej, a reusit sa isi faca prieteni influenti, in SUA, printre care vice-presedintele Dick Cheney (pe atunci, era secretar al Apararii) si fostul secretar de Stat Colin Powell (sef al Statului Major General al SUA, in 1991). In orice caz, prietenii sai americani nu exclud posibilitatea ca numirea lui Habib sa aiba alt rol. Anume, cunoscand bine modul de actiune al americanilor, sa aiba misiunea de a pregati defensiva in eventualitatea unui atac american pe granita cu Irakul.
Potrivit surselor de la Washington ale Debka, in cazul escaladarii situatiei in zona, americanii nu vor initia o ofensiva majora impotriva Siriei. Va fi vorba, in principal, de atacuri cu rachete si de actiuni ale unor unitati speciale americane si irakiene. Acestea vor viza adrese precise, unde se stie ca s-ar adaposti personaje cautate, sau vor actiona impotriva coloanelor de combatanti ce alimenteaza celulele teroriste de pe teritoriul irakian. In cazul in care strategia se va dovedi ineficienta, amploarea operatiunilor militare ar putea fi sporita.
Oricum, o eventuala interventie militara americana in Siria ar putea avea loc in mod indirect. Mai precis, considerand ca Siria se implica in treburile interne ale tarii - incercand destabilizarea ei si pericilitarea procesului de democratizare - conducerea Irakului ar putea cere ajutorul trupelor SUA, sub al caror protectorat se afla in momentul de fata. Initiativa ar apartine partii irakiene, iar Washingtonul ar putea intra in razboi cu Damascul, fara formularea, in prealabil, a unei declaratii de razboi.

---

Despre autor: