Reporter: Ati fost numit recent secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului. Ce ne puteti spune despre experienta dumneavoastra profesionala?
Ionel Mantog: Am inceput ca muncitor in subteran la mina Horasti din bazinul minier Motru.
Reporter: Ati fost numit recent secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului. Ce ne puteti spune despre experienta dumneavoastra profesionala?
Ionel Mantog: Am inceput ca muncitor in subteran la mina Horasti din bazinul minier Motru. In anul 1980 am absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti si de atunci am lucrat in continuu in bazinul minier al Olteniei, in functiile de consilier juridic, sef serviciu organizare-normare, director resurse-umane, restructurare si privatizare si director economic. Cei 25 de ani lucrati numai in domeniul minier si contactul permanent cu activitatea de organizare si normare a activitatii m-au obligat sa-mi insusesc in buna parte cunostinte tehnice si tehnologice specifice activitatii miniere.
Pot sa spun ca am coordonat intocmirea programului de dezvoltare, eficientizare si acompaniament social al Companiei Nationala a Lignitului (C.N.L.) Oltenia si cred ca impreuna cu ceilalti colegi si organizatiile sindicale am realizat un program de buna calitate care se regaseste in rezultatele unitatilor miniere.
Am dobandit o experienta foarte pretioasa in cele opt luni de activitate ca director al unitatii de implementare a proiectului derulat de Banca Mondiala pentru zonele miniere afectate de programele de restructurare, precum si din faptul ca am fost membru in diferite etape in consiliile de administratie ale unor societati comerciale din domeniul minier sau reparatii utilaje miniere care in prezent sunt in coordonarea postului pe care sunt numit.
Rep.: Care este sectorul de activitate pe care il coordonati si care sunt masurile care trebuie luate pentru eficientizarea acestuia?
I.M.: Sectorul pe care il coordonez cuprinde sectorul minier in general si complexele energetice Rovinari, Turceni si Craiova. Subventionarea productiei de lignit si carbune brun se va reduce treptat si va inceta la 1 iulie 2007, iar a productiei de huila in Valea Jiului la 1 ianuarie 2011. Lipsa subventiei ne obliga sa aplicam un program ferm de restructurare ale carui caracteristici sunt identificarea minelor si carierelor cu potential de eficienta economica si concentrarea fondurilor de dezvoltare spre acestea, inchiderea minelor si carierelor neeficiente, disponibilizarea personalului excedentar si accelerarea lucrarilor de inchidere si ecologizare in zonele miniere.
Sunt convins ca vom reusi dupa jumatatea anului 2005 sa imbunatatim gestionarea programelor pe care le desfasuram pe baza imprumutului de 120 milioane dolari acordat de Banca Mondiala.
Anul acesta vor pleca din sectorul minier 6.000 de salariati si speram ca prin masurile compensatorii pe care le-am adoptat sa derulam acest proces in buna intelegere cu organizatiile sindicale.
Rep.: Ati identificat principalele probleme cu care se confrunta sectorul minier in acest moment si modalitatile prin care acestea pot fi depasite?
I.M.: Cred ca principalele probleme se refera la dirijarea surselor de dezvoltare pentru minele si carierele viabile, controlul procesului de disponibilizare a personalului astfel incat prin acesta sa nu fie compromise sansele de supravietuire a unor zone de activitate profitabila, controlul mai ferm al proceselor de privatizare, accelerarea acestora si obtinerea de produse, servicii si lucrari mai multe si de calitate mai buna cu aceiasi bani.
Rep.: Ce inseamna de fapt procesul de modernizare a societatilor miniere?
I.M.: Afirm ca procesul de modernizare a societatilor comerciale miniere si complexelor energetice nu inseamna doar cheltuirea fondurilor pentru modernizarea utilajelor. Eu sper ca persoanele care ocupa functiile de conducere sa inteleaga ca modernizarea inseamna un alt tip de management, revizuirea structurilor organizatorice, dezvoltarea sistemului informatic, intarirea functiunii comerciale, formarea profesionala continua a personalului etc. Sub acest aspect practic putem vorbi de un proces de modernizare continuu la toate societatile comerciale.
Rep.: Ce ne puteti spune despre constructia casei dumneavoastra din Targu Jiu din cartierul Primaverii?
I.M.: Exista o conventie de schimb incheiata de familia mea si C.N.L. Oltenia in care se prevede reconstructia unei case in cartierul Primaverii de la marginea orasului Targu Jiu in schimbul a doua gospodarii obtinute prin contracte de vanzare-cumparare. Nu am cumparat terenuri. Nu am folosit informatii confidentiale pentru ca aceste informatii erau cunoscute de locuitorii zonelor miniere si dealtfel nu erau declarate confidentiale sau clasificate de C.N.L. Oltenia. Nu am avut atributii de serviciu in legatura cu domeniul stramutarii, si nu am participat sau semnat nici un act in legatura cu asemenea tranzactii.
In anul 2003 situatia a fost verificata de o comise numita de directorul general care a confirmat faptul ca nu au fost incalcate prevederile legale sau regulamentele interne ale C.N.L. Oltenia S.A., ca unitatea nu a fost prejudiciata ci ca, dimpotriva, am primit in schimbul celor doua gospodarii mai putin decat majoritatea celorlalti beneficiari care nu aveau functii de conducere sau care nu erau salariati ai C.N.L. Oltenia. Am aflat ca C.N.L. Oltenia verifica in prezent situatia tuturor gospodariilor reconstruite si astfel astept si eu ca aceasta situatie sa fie pe deplin clarificata. (A.N.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.