Vrajba la modificarile Codului Muncii

La cateva zile de la lansarea propunerilor de modificare a Codului Muncii reactiile patronatelor si sindicatelor nu au intarziat sa apara. Exista voci care afirma ca propunerile de modificare a Codului Muncii ar mentine dezechilibrul pe piata muncii, fiind mai mult in favoarea angajatorilor decat a salariatilor, inversand practic balanta avantajelor oferite prin forma initiala a legii. Pe de alta parte, patronatele sustin ca pana acum Codul Muncii a creat un dezechilibru intre angajati si angajatori, balanta fiind mult inclinata spre stanga. Sindicatele au reactionat rapid afirmand ca sunt impotriva oricarei modificari. Ministerul Muncii, prins la mijloc intre sindicate si patronate va lua decizia finala.
Ore suplimentare cu forta
Ministerul Muncii a lansat in acesta saptamana, propunerile de modificare a Codului Muncii. Amendamentele formulate de Ministerul Muncii rezolva o mare parte din nemultumirile exprimate de patroni inca din momentul adoptarii legii, insa aduce masuri in detrimentul salariatilor. Potrivit propunerilor lansate de Ministerul Muncii, patronii nu mai sunt obligati sa asigure formarea profesionala a salariatilor, angajatii pot fi obligati sa munceasca suplimentar, iar sindicalistii sau reprezentantii salariatilor nu mai sunt imuni in fata angajatorilor. Durata maxima de lucru (48 de ore pe saptamana) ramane in vigoare. Neschimbate raman si sanctiunile pentru munca la negru - amenzi cuprinse intre 20 si 50 de milioane de lei. In forma actuala, Codul Muncii stipuleaza ca munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazurilor de forta majora. Noile prevederi ar suna astfel: "Munca suplimentara poate fi efectuata fara acordul salariatului, pentru a satisface cerintele urgente de productie, livrarea de servicii sau alte obligatii ale angajatorului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil". Ministerul Muncii justifica propunerea prin faptul ca "este extrem de restrictiva solicitarea consimtamantului salariatului de a efectua ore suplimentare in orice moment, cu exceptia "cazurilor de forta majora" sau "pentru a preveni accidente", asa cum se prevede in articolul existent. Orele suplimentare pot fi necesare pentru a mentine productia, pentru livrarea serviciilor si pentru indeplinirea obligatiilor contractuale sau de alta natura ale angajatorului". Cu toate acestea, timpul de lucru saptamanal obligatoriu ramane de 48 de ore. Totodata, din alineatul care prevede ca "pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili (...) o durata zilnica a timpului de lucru mai mica sau mai mare de opt ore" va disparea expresia "mai mare". Altfel spus, ziua de lucru poate fi de cel mult opt ore, dar orele suplimentare nu sunt excluse.
Contractele colective de munca vor fi eliminate
Noul Cod al Muncii elimina si contractele colective de munca, in timp ce contractele la nivel de unitate nu mai sunt obligatorii. Potrivit actualului Cod al Muncii, "negocierea colectiva este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati". Ministerul propune abrogarea acestui articol si invoca prevederile unei conventii a Organizatiei Internationale a Muncii (Conventia 154/1981 privind promovarea negocierii colective), care ar permite un astfel de sistem. Concedierile colective sunt simplificate, fiind definite prin trimiterea in somaj a minimum zece salariati (fata de cinci, in actuala forma a legii). Prin noua lege, patronii nu mai sunt obligati sa intocmeasca un plan de masuri sociale si nici sa propuna salariatilor programe de formare profesionala, in cazul concedierilor colective.
Clauza de neconcurenta, mai prost platita
Clauza de neconcurenta - cea care obliga salariatul sa nu presteze o activitate care se afla in concurenta cu cea a angajatorului sau - ramane in vigoare, insa este platita mai prost. Conform propunerilor, salariatul ar beneficia de 10% din salariul de baza (fata de 25%, cat este in prezent). Ministerul Muncii mai propune prelungirea - de la 18 luni la doi ani - a duratei contractelor de munca cu perioada determinata. In privinta contractelor individuale de munca cu timp partial, este prevazuta eliminarea limitei minime de ore lucrate saptamanal (de 10 ore, potrivit legii actuale). Eliminarea limitei de lucru duce la abrogarea articolului 103 din actualul Cod al Muncii, potrivit caruia "in cazul salariatului care desfasoara activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurari sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform legii". Astfel, salariatul fie trebuie sa renunte la pensie, fie sa contribuie la sistemul de asigurari sociale la fel ca un salariat cu norma intreaga. "Stagiul de cotizare reprezinta perioada pentru care se datoreaza, respectiv se achita contributia de asigurari sociale. Realizand stagiul de cotizare in formula stabilita de Codul Muncii, nu se vor putea valorifica drepturile de pensie si nici pe cele de asigurari sociale pe termen scurt si mediu", explica Ministerul Muncii, motivand abrogarea articolului 103. Nu in ultimul rand, Ministerul Muncii propune abrogarea articolelor 167 si 168 din actualul Cod al Muncii, cele care obliga patronii sa contribuie la fondurile de garantare pentru plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca. La cele 63 de articole propuse spre modificare se vor adauga altele noi, potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii. Printre acestea se numara - potrivit intentiei declarate a ministrului Muncii, Gheorghe Barbu, inca de la preluarea mandatului - si reintroducerea conventiilor civile in relatiile de munca. "Sistemul de angajare pe conventii civile inca se practica, inclusiv in Parlament. Exista unii domni senatori si deputati care si-au angajat consilieri, pe care insa ii platesc din buzunarul propriu. Asta e tot un fel de conventie civila, iar exemple ca cele din Parlament pot continua. Ele exista. De aceea, eu gasesc utila reintroducerea acestui sistem", afirma ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, in prima zi de mandat.
Amendamentele patronatelor
Reprezentantii patronatelor au avut, ieri, o intalnire sub patronajul Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER), unde au discutat atat propunerile lor de modificare a Codului Muncii cat si cele ale Ministerului Munci. Participantii la aceasta intalnire au precizat ca modificarea Codului Muncii a fost ceruta cu mult timp in urma dar fara nici un succes. Patronatele au acuzat ca noul act normativ genereaza mult mai multe avantaje pentru salariati decat pentru patroni, ei considerand legea prea restrictiva si calificand multe articole drept "aberante". "Codul Muncii este o victorie a sindicatelor", au afirmat in repetate randuri patronatele, cerand modificarea actului normativ pentru "a asigura o echitate intre sindicate si patronate". Patronatele considera ca prin modificarile ce le propun (40 de articole au luat in discutie) "se va echilibra o balanta stramba, inclinata foarte tare spre stanga". Ei spera ca prin acest Guvern de centru dreapta va fi echilibarata in sfarsit aceasta balanta. De asemenea, ei au amintit inaintea discutiilor axate pe modificarea a 40 de articole din Codul Muncii, ca se asteapta la "reactii puternice ale sindicatelor si in special din partea celor conduse de Bogdan Hossu si Dumitru Costin". Daca Ministerul Muncii incearca, prin modificarile aduse, sa-i multumeasca pe reprezentantii patronatelor, acestia vin cu modificari mult mai consistente ale Codului Muncii. Rezultatul discutiilor avute ieri vor fi transmise Ministerului Muncii si vor fi discutate ulterior cu sindicatele.
Sindicatele resping ferm propunerile de modificare
Reprezentantii confederatiilor sindicale reprezentative din Romania au anuntat ieri, in urma intalnirii cu confederatiile patronale si reprezentantii Guvernului, ca resping ferm propunerile privind modificarea Codului Muncii prezentate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF). Presedintii celor cinci confederatii sindicale - Blocul National Sindical, CNS Cartel Alfa, CNSLR-Fratia, CSDR si Meridian - au inaintat premierului Calin Popescu Tariceanu si ministrului Muncii, Gheorghe Barbu, o scrisoare comuna prin care au anuntat ca orice discutie referitoare la modificarea Codului Muncii este prematura si contraproductiva in conditiile in care legislatia subsecventa nu a fost adoptata. De asemenea, sindicalistii au anuntat ca refuza sa mai discute pe marginea propunerilor inaintate de MMSSF, un produs al Bancii Mondiale care atinge grav drepturile si libertatile sindicale si ale lucratorilor. "Propunerile prezentate de MMSSF apartin expertilor Bancii Mondiale. Nu intelegem de ce Guvernul Romaniei nu a angajat experti de la Organizatia Internationala a Muncii, singura institutie abilitata si recunoscuta pe plan international in domeniul relatiilor de munca. Am cerut la intalnirea de astazi (ieri - n.n.) reluarea de urgenta a negocierilor referitoare la legislatia subsecventa Codului Muncii, pe care o consideram prioritara. De un an si jumatate, de cand a plecat Marian Sarbu de la Ministerul Muncii, nu s-au mai purtat discutii pe aceasta tema. BNS si-a exprimat mereu disponibilitatea pentru negocierea unui pachet legislativ care sa completeze Codul Muncii, insa nici Elena Dumitru si nici Dan Mircea Popescu nu au fost interesati de acest subiect. Inainte de orice modificare a Codului Muncii cerem sa fie adoptata legislatia subsecventa, in conformitate cu cerintele europene si internationale in materie", a declarat Dumitru Costin, presedintele BNS.
Reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale au cerut rapoarte din partea Inspectiei Muncii si din partea asistentilor judiciari (atat ai confederatiilor sindicale, cat si patronale) cu privire la problemele reale pe care le-au intalnit in urma aplicarii Codului Muncii in varianta actuala. "Vrem sa stim la modul concret, din economia reala si nu din teoriile Bancii Mondiale, care sunt problemele iscate de acest Cod. Inspectia Muncii este in masura sa faca astfel de rapoarte, iar asistentii judiciari ne pot spune despre cazurile ajunse in instanta. Sa stim clar ce prevederi din Cod, ce articole, au creat dificultati si necesita modificari sau imbunatatiri", a mai spus Costin. Acesta a adaugat ca respinge calendarul cerut de FMI, care prevede incheierea negocierilor pana la inceputul lunii martie.

---

Despre autor: