Efectele nocive ale Guvernului Nastase

Motivele invocate de guvernanti pentru masurile dure care vor lasa buzunarul romanului mai usor, in ciuda adoptarii cotei unice de impozitare, se bazeaza pe gaurile financiare lasate de Guvernul condus de Adrian Nastase. La o luna de la preluarea gestiunii tarii, premierul si colaboratorii sai au descoperit o serie de nereguli in gestionarea banilor publici, la care nu se asteptau. Tariceanu a mentionat ca toate masurile luate de Guvernul Nastase au fost luate din ratiuni electorale.
"Guvernul Nastase nu a pus in practica 27 de masuri asumate prin acordul cu FMI. Dintre acestea, sapte reprezinta criterii de performanta, care pot pune in pericol desfasurarea acordului, pentru ca ele vizeaza direct pastrarea echilibrului macroeconomic, adica tinta deficitului bugetar si a deficitului cvasi-fiscal. Probabil ca majoritatea acestor masuri, care sunt cruciale pentru sanatatea economiei, nu au fost luate pentru ca 2004 a fost an electoral si ar fi fost nepopulare", a declarat Calin Popescu Tariceanu. El a gasit si cateva exemple: "nu au fost aprobate bugetele intreprinderilor monitorizate pana la 31 decembrie 2004 si nu au fost limitate cresterile salariale, conform acordului; fostul Guvern nu a efectuat cresterile de preturi la utilitati, asa cum se angajase sa o faca; fostul Guvern s-a implicat doar formal in dezbaterile asupra cresterii salariului minim pe economie, ceea ce a condus la adoptarea in contractul colectiv de munca a unui nivel al salariului minim mai mare de 3.100.000 lei; fostul Guvern nu a transferat Garda Financiara si Vama la Ministerul Finantelor. Aceasta masura, care figureaza printre cele 7 criterii de performanta, a fost deja indeplinita de actualul Guvern".
Mai mult, dupa ce a analizat documentele si a stat de vorba cu reprezentantii FMI veniti la Bucuresti, premierul a descoperit ca "fostul Guvern a determinat derapaje in economie prin incalcarea unor prevederi ale acordului privind tintele economice de la sfarsitul anului 2004, in special cele privitoare la cresterile salariale". Tariceanu considera ca aceste masuri au efecte negative asupra bugetului din 2005. Exemplele sunt urmatoarele: "a fost incurajat consumul prin marirea salariilor peste limitele pe care le putea suporta economia romaneasca si care fusesera convenite cu FMI. Aceasta se reflecta in cresterea excesiva a deficitului de cont curent, 7,8% din PIB. In conditiile actuale, Romania nu isi poate permite mai mult de 6,5%. Implicatia aupra politicii economice din 2005 este ca acest dezechilibru trebuie ajustat. O parte din cresterile salariale acordate de fostul Guvern anul trecut, dupa luna octombrie, nu au fost incluse in bugetul pentru 2005 si ca atare nu pot fi finantate. Aceasta suma depaseste 10.000 miliarde lei si include si indexarea de 12% care ar trebui sa fie data profesorilor, precum si alte categorii de bugetari care nu au primit decat indexarea si ale caror salarii nu au fost majorate de mai mult timp (Ministerul Administratiei si Internelor - 840 miliarde lei)".
Un alt exemplu de masura a Guvernului PSD cu repercusiuni asupra economiei se refera la cheltuielile transferate bugetului din 2005, operatiune efectuata in ultimul trimestru al anului trecut. "Astfel, Ministerul Transporturilor trebuie sa plateasca din bugetul pe 2005, lucrari efectuate, dar nedecontate in 2004 de aproximativ 4300 miliarde lei. Aceeasi situatie se inregistreaza si la Ministerul Sanatatii in cazul medicamentelor compensate", a completat Tariceanu care a subliniat situatia grea in care se gaseste din acesta cauza sectorul sanatatii.

---

Despre autor: