Un grup de studenti de la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti fac demersuri pentru schimbarea Legii privind functionarea Institutului Cultural Roman, argumentand ca ingerinta politicului in sfera culturala este inadmisibila. Autorii
Un grup de studenti de la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti fac demersuri pentru schimbarea Legii privind functionarea Institutului Cultural Roman, argumentand ca ingerinta politicului in sfera culturala este inadmisibila. Autorii demersului, Laurentiu Gheorghe, doctorand, Cristian Neagoe si Constantin Vica, studenti, i-au adresat in acest sens o scrisoare deschisa lui Horia-Roman Patapievici, noul director al Institutului (foto), invitandu-l sa li se alature in acest demers. Studentii propun ca desemnarea directorului ICR sa se faca in urma unui concurs deschis, prin prezentarea unor proiecte si a unei echipe, alaturi de o dezbatere publica.
Autorii acestei initiative sustin, intr-un comunicat trimis redactiei, ca atat Horia-Roman Patapievici, cat si Mona Musca, ministrul Culturii, au primit initiativa cu consideratie. Patapievici a precizat, insa, ca "neregulile legii incriminate nu se reglementeaza cu o simpla petitie a unor studenti, fiind necesara o dezbatere publica in acest sens". Aprovimativ 100 de persoane importante din viata culturala, studenti, elevi, profesori sau simpli cetateni care inteleg importanta unei reactii prompte a societatii civile s-au alaturat deja autorilor acestui demers.
"Institutul Cultural Roman este poarta deschiderii Romaniei catre lume. Ca institut national aduna tot ceea ce ar trebui sa insemne excelenta culturala romanesca spre a o prezenta si a o impune pe scena culturala mondiala. Acest rol al Institutului nu are in nici un fel de a face cu jocurile politice. Functia presedintelui acestui Institut, departe de a fi decorativa, este in primul rand o garantie a seriozitatii si a tinutei morale a culturii romanesti. Ea trebuie sa fie deasupra oricaror suspiciuni privind adeziunea politica a celui care o exercita. Din nefericire, legea care guverneaza activitatea acestui Institut il transforma intr-o trambita aservita puterii politice care conduce tara", se arata in srisoarea deschisa adresata lui Horia-Roman Patapievici.
Demersul studentilor de la Filosofie nu este singular. In iunie 2003, proiectul legii ICR a starnit un val de proteste in lumea culturala. "Mi se pare abuziva personalizarea acestui institut. S-a considerat ca presedintele tarii este cel mai putin politizat dintre factorii politici de pe scena societatii romanesti si atunci i s-a acordat lui autoritatea. Insa el numeste pe presedintele institutului si mai sunt inca 20 de membri care creeaza impreuna un board, un Consiliu de administratie. Dintre acestia, doua treimi sunt numiti de presedintele Romaniei. Pe langa cei 14 numiti de presedinte, mai este un membru desemnat de presedinte si, in plus, presedintele institutului insusi. Deci presedintele tarii numeste 16 membri din 21, ceea ce inseamna 76%. Or, deciziile se iau cu 50% plus 1. In mod evident, presedintele Romaniei are un mare cuvant de spus in legatura cu functionarea institutului, arata Andrei Oisteanu, de la GDS. "Acest institut, asa cum se prezinta, este un Minister al Culturii al presedintelui Romaniei", observa, la randul sau, liberalul Radu F. Alexandru.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.