Pacalicii SIF

Reglementarea si administrarea activitatii celor cinci Societati de Investitii Financiare (SIF), mostenitoarele FPP-urilor de trista amintire, ramane una dintre zonele negre ale proaspetei economii de piata romanesti. Despre organizarea interna si afacerile acestor "mamuti" financiari se stie inca foarte putin si, ce este mai interesant, printre "nestiutori" se afla si multi dintre proprii actionari ai acestor societati. Conducerile SIF-urilor, instalate de valul cuponiadei de acum un deceniu, se remarca nu numai prin longevitate, dar si prin discretie. E drept ca, cel putin in parte, lipsa de transparenta le-a permis acestor "baroni" financiari sa-si pastreze scaunele si privilegiile pana in prezent.
Cu toate acestea, controversele nu ar fi de prea mare interes si ar ramane probabil la nivelul certurilor intre actionari daca nu ar exista doua elemente care fac din SIF-uri niste cazuri ceva mai speciale: numarul urias de actionari (8-9 milioane) si faptul ca au in "buzunar", sau cel putin aveau, 30% din economia Romaniei.
Modul in care FPP-urile, si mai apoi SIF-urile, s-au format, apartine trecutului si are destul de putina relevanta in prezent. Cu adevarat important este modul cum aceste gigantice "vehicule" financiare sunt integrate in economia romaneasca, felul in care se vor dezvolta de acum inainte si cum poate fi eliminat caracterul lor "atipic", de societati care lucreaza mai mult in folosul conducerii decat al actionarilor. (E.I.)
Pragul de 0,1% trebuie eliminat
Unul dintre principalele obstacole, care impiedica orice modificare de substanta in activitatea SIF-urilor, este mentinerea artificiala a unui actionariat dispersat, fara nici o putere reala, care poate fi manipulat cu usurinta de cei care detin conducerea executiva a societatii.
Pragul maxim de detinere de 0,1% din capitalul social al fiecarui SIF a fost stabilit la momentul infiintarii si este prevazut in statutul acestor societati. La momentul respectiv, introducerea acestui prag a urmarit limitarea posibilitatii preluarii controlului de cateva persoane in detrimentul micilor actionari. In timp, insa, mai ales dupa listarea la bursa a celor cinci SIF-uri, acest prag s-a dovedit a fi o frana in calea tranzactionarii libere a actiunilor si obtinerii unui pret care sa reflecte adevaratul potential al societatilor.
Reprezentantii celor cinci SIF-uri si cei ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sustin ca au propus o prevedere privind majorarea acestui prag de detinere la 1% din capitalul social in proiectul Legii pietei de capital 297/2004, insa actul normativ "a pierdut", undeva intre Guvern si Palament paragraful respectiv. Asa se face ca nu exista o reglementare clara care sa permita modificarea acestui prag. In acest moment, singura posibilitate o reprezinta convocarea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor (AGEA), singurul organism care are dreptul sa modifice statutul societatii. Desi, la un moment dat, s-a vorbit despre o Lege distincta a SIF-urilor, autoritatile au renuntat la aceasta varianta. Activitatea Societatilor de Investitii Financiare va fi reglementata de CNVM prin legislatia secundara a pietei de capital. Surse din piata ne-au declarat ca Gabriela Anghelache, presedintele CNVM, a hotarat ca aceasta problema nu poate fi rezolvata decat de SIF-uri. Astfel incat a transmis SIF-urilor ca decizia in privinta pragului le apartine, in cadrul AGEA. Pare simplu, insa, in cazul SIF-urilor, convocarea unei adunari generale extraordinare este ceva o sarcina aproape imposibila.
Sefii SIF vor rascumparare
Si asta pentru ca fiecare SIF are in jur de noua milioane de actionari, iar cei mai multi dintre ei au atat de putine actiuni incat i-ar costa mai mult sa se deplaseze la AGEA sau sa mandateze pe cineva sa le sustina punctul de vedere in cadrul Adunarii. Theodor Mihaescu, presedintele Muntenia Invest, societatea de investitii care administreaza SIF Muntenia, ne-a declarat ca exista 8,6 milioane de actionari care detin aproximativ 50% din capitalul SIF Muntenia, iar singura modalitate de concentrare a capitalului ar fi ca SIF-urile sa rascumpere actiunile de la micii actionari. Astfel, in momentul in care un actionar ar avea cel putin 1000 de actiuni, s-ar putea concentra 70% - 80% din capitalul social si ar fi posibila convocarea AGEA. "In urma rascumpararii, SIF-urile fie repun in vanzare actiunile in pachete mai mari, fie diminueaza capitalul social cu actiunile rascumparate", a precizat Mihaescu. El a mai spus ca SIF Muntenia intentioneaza sa demareze aceasta operatiune in acest an, insa asteapta instructiuni ale CNVM in acest sens.
Portita prietenilor
La sfarsitul anului trecut, Gabriela Anghelache, presedintele CNVM, declara ca se cauta o solutie pentru rezolvarea acestei probleme. Legea consolidata a pietei de capital prevede acceptarea votului prin corespondenta in cadrul AGA, insa, ulterior, s-a constatat ca in cazul SIF-urilor aceasta prevedere nu se poate aplica. Mai mult, conform statutului unora dintre SIF-uri, daca un actionar nu isi exercita explicit dreptul de vot (de exemplu, nu este prezent la AGA ordinara si nu voteaza in nici un fel, nici "pro", nici "contra") se considera ca voteaza pentru propunerea facuta de Consiliul de Administratie (CA). La circa 9 milioane de actionari, este, practic, imposibil ca propunerile CA sa nu fie votate prin neprezentare. De altfel, surse din piata ne-au declarat ca, de fapt, impotriva majorarii pragului de detinere a actiunilor la SIF sunt chiar conducerile executive ale acestor Societati. Acestea si-ar vedea amenintate pozitiile in conducerea SIF-urilor si, mai mult, nu si-ar mai putea vedea de propriile interese.
In timp ce conducerile SIF-urilor dau vina pe CNVM si invers, cei care sunt cu adevarat interesati de actiunile celor cinci societati de investitii au descoperit "portita" care le permite sa detina controlul unor procente importante din actiunile societatilor de investitii financiare. Investitorii isi alcatuiesc un cerc de "prieteni" pe care ii finanteaza pentru a cumpara actiuni la SIF-uri cu conditia ca, in adunarea generala, sa il reprezinte si sa ii sustina interesele.
Vosganian: "Interesul mentinerii pragului la 0,1% este al actualelor conduceri ale SIF-urilor"
"SIF-urile au fost de la inceput niste structuri in care accentul s-a pus pe management si, astfel, conducerile si Consiliile de Administratie aveau controlul asupra unei mari parti a economiei nationale", ne-a declarat Varujan Vosganian (foto), presedintele Comisiei Buget-Finante din Senat. Potrivit acestuia, societatile de Investitii Financiare au fost o extensie a proprietatii de stat sub forma aparent privata. "In 1997 s-a facut, dupa parerea mea, o greseala. Prin transformarea FPP-urilor in SIF-uri s-a oferit managerilor SIF o forta economica uriasa. Deci interesul principal al mentinerii pragului maxim de detinere la 0,1% este al actualelor structuri manageriale care pot controla AGA si pot dispune de toata influenta pe care SIF-urile o exercita in economie", a mai spus Vosganian. In acelasi timp, presedintele Comisiei parlamentare a atras atentia ca actualul management a capatat experienta si nu se poate spune ca cele cinci SIF-uri au fost prost administrate. Potrivit lui Vosganian, insa, exista un dezechilibru intre actionari si conducere, in sensul ca actionarii nu au nici o influenta in luarea deciziilor privind activitatea Societatilor de Investitii Financiare.

---

Despre autor: