Este cunoscut cazul lui Ioan Lascau, consilierul preaderare din Ministerul Finantelor, arestat in octombrie 2004 pentru presupuse fapte de coruptie de catre PNA. La vremea respectiva, Lascau aducea inca o data in discutie integritatea unor angajati ai PNA din sectia teritoriala Oradea, pe care ii acuza fatis ca fac jocurile politice ale potentatilor de atunci (fostul prefect de Bihor, Florian Serac) sau ca protejeaza interesele economice ale unor importanti oameni de afaceri oradeni (Ioan si Viorel Micula). Pentru ca finantistul Lascau ameninta, prin controalele si sesizarile facute, sa strice interesele protipendadei locale, baronii au decis eliminarea acestuia folosindu-se de puterea si prestatia institutiei Parchetului National Anticoruptie. Ca aceasta importanta structura a ajuns un important instrument de presiune pentru razbunari meschine si ca, cel mai important, unii dintre angajatii ei aplica metode securiste de lucru, o dovedeste motivarea Incheierii nr. 686/R/25.11.2004, emisa de Curtea de Apel Bucuresti.
Mai inainte de a urmari explicatiile judecatorilor pentru decizia de eliberare din arest a lui Ioan Lascau, sa retinem din Codul de Procedura Penala ca "o conditie esentiala pentru a se dispune arestarea inculpatului o reprezinta existenta unor probe temeinice cu privire la savarsirea unor fapte prevazute de legea penala". In baza acestei prevederi, e de presupus ca procurorii sectiei teritoriale a PNA Oradea erau obligati ca, inainte de arestarea lui Lascau, sa aiba la dosar probe "beton". Curtea de Apel Bucuresti este insa de o cu totul alta parere: "In mod surprinzator insa, in dosarul cauzei au fost depuse inscrisurile emise apartinand altor dosare penale. De altfel, pentru modul in care dispozitiile legale au fost incalcate, pe parcursul urmaririi penale este semnificativa imprejurarea ca, pentru solicitarea de prelungire a duratei arestarii preventive, PNA afirma ca s-a procedat la extinderea urmaririi penale si pentru infractiunea de luare de mita, fara ca aceasta sustinere sa aiba vreo acoperire in dosar".
Chiar daca e greu de crezut, nu faptul ca Lascau ar mai fi putut sta la inchisoare inca o luna fara probe, gratie "profesionalismului" PNA, este cel mai incredibil aspect din motivarea Curtii de Apel Bucuresti. Tinand cont de mentiunea procurorilor PNA cum ca singura "modalitate de probare a infractiunii este interceptarea convorbirilor telefonice ale persoanelor implicate", Curtea a avut de stabilit daca acestea s-au facut cu respectarea legii, adica daca exista probe sau indicii temeinice cu privire la savarsirea unor fapte penale. Concluzia Curtii este raspicata: "Pentru ambele chestiuni, raspunsul este NEGATIV: parte din autorizatii sunt emise de catre PNA in mod nelegal".
Note trase la xerox
Mai mult, "in privinta notelor telefonice propriu-zise acestea sunt copii xerox necertificate pentru perioada 7.12.2003 - 26.12.2003, iar dintre cele din perioada 5.01.04-20.01.04 doar un numar de trei il vizeaza pe inculpat si aceasta in conditiile in care se sustine ca fapta infractionala s-ar fi comis in decembrie 2003". Afirmatia Curtii este deosebit de grava. Lipsa de profesionalism a procurorilor PNA Oradea este astfel evidenta: notele telefonice "transformate" in copii xerox necertificate puteau ascunde adaugiri inexistente sau puteau fi in intregime inventate.
Curtea de Apel nu isi ascunde mirarea nici vizavi de probele extrajudiciare "aparute" la dosar (ghilimelele apartin judecatorilor - n.r.) "in conditii neprocedurale(!) si depuse dupa incheierea dezbaterilor: exista autorizatii de interceptare din dosarul 9/P/2003 al PNA Oradea care insa privesc cu totul alte perioade decat cea a presupusei fapte si care se refera la alte persoane".
Incompetenti sau implicati?
Concluzia Curtii este deci zguduitoare si ar trebui sa duca la demiterea acelor angajati ai PNA Oradea care si-au batut joc de Lascau aruncandu-l in inchisoare: "Aceasta maniera de a proceda a organelor de urmarire penala reprezinta in mod cert o incalcare a unor prevederi legale imperative (...) ceea ce atesta odata in plus ca prelungirea masurii arestarii preventive era nejustificata".
Nu este pentru prima data cand ZIUA dovedeste incompetenta, abuzurile si lipsa de eficienta a procurorilor oradeni din PNA. Numai ca aceasta situatie este confirmata si de faptul ca de la infiintare si pana azi, Ioan Moldovan, seful PNA Oradea, si echipa de procurori dirijata de ofiterul anchetator Traian Surducan, nu au reusit sa finalizeze nici un dosar rasunator de anticoruptie.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Mihai Morar, mesaj emoționant la 20 de ani de căsnicie. Imagini rare de la...
Sursa: kudika.ro