Romania este un jucator privilegiat pe piata emisiilor de gaze cu efect de sera

Desi Romania are probleme grave in domeniul protectiei mediului, ea este considerata a fi un actor principal in implementarea Protocolului de la Kyoto. Intr-un studiu publicat de PointCarbon, o organizatie norvegiana de cercetari in domeniul emisiilor de gaze cu efect de sera, si Vertis Environmental Finance, un grup de consiliere financiara, Romania este principala tara furnizoare de permise transferabile pe piata emisiilor de dioxid de carbon.
Ultimii 15 ani de declin ai industriei romanesti au avut ca rezultat reducerea emisiei de gaze de sera cu 50% sub pragul stabilit prin Protocolul de la Kyoto, nivelul de baza pentru Romania fiind considerat anul 1989.
Alaturi de Romania, printre statele principale furnizoare de permise se afla si alte tari din Europa Centrala si de Est, precum Slovacia, Cehia, Polonia, Bulgaria si Rusia, care au trecut de asemenea printr-o perioada de reforma economica si de reducere a sectorului industrial.
Incepand cu 1 ianuarie 2005, Uniunea Europeana a devenit liderul mondial al luptei impotriva schimbarilor climaterice prin crearea primei piete pentru tranzactionarea emisiilor de gaze cu efect de sera. Intr-o prima faza, 2005-2007, peste 12.000 de intreprinderi din UE vor avea posibilitatea sa cumpere si sa vanda emisii de dioxid de carbon. Crearea unui sistem de comercializare a emisiilor va permite Uniunii Europene sa reduca costurile legate de implementarea Protocolului de la Kyoto. Protocolul de la Kyoto care a fost adoptat in 1997 obliga tarile semnatare sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 5,2% fata de nivelul inregistrat in 1990. Tarile membre UE s-au angajat la o reducere generala de 8%. Astfel, tuturor celor peste 12.000 de intreprinderi le-au fost alocate cote pentru emisiile de dioxid de carbon prin intermediul Planurilor Nationale de Alocare elaborate de fiecare tara membra si aprobate de catre Comisia Europeana. In aceasta prima faza, intreprinderile provin din sectorul energetic, industria materialelor de constructie, a hartiei, otelului, a sticlei, ceramicii si rafinarii petrolului.
Desi decizia Comisiei Europene de a crea o piata pentru tranzactionarea emisiilor de gaze este considerata modul cel mai economic de implementare a obligatiilor care decurg din semnarea protocolului de la Kyoto, pretul electricitatii ar putea sa creasca cu 5%, iar costul anual al respectarii angajamentelor luate va fi in jur de 3 miliarde de euro, adica mai putin de 0,1% din PIB-ul UE.
Odata stabilite mecanismele de piata prin care emisiile de gaze vor putea fi comercializate, pretul unei tone de dioxid de carbon va fi determinat de cerere si oferta. La ora actuala, pretul este de 8,50 euro pe tona. Intreprinderile care vor depasi cotele alocate in planul national vor plati o amenda de 40 de euro pentru fiecare tona emisa peste cota alocata, ceea ce va insemna o reducere drastica a competitivitatii lor.
Intreprinderile care vor reusi sa-si reduca emisiile sub pragul stabilit de Guvernul tarii respective vor avea posibilitatea sa le vanda celor care nu pot sa atinga nivelul alocat si astfel sa-si imbunatateasca performanta financiara.
Suntem un partener promitator pentru proiecte de implementare comuna
Recent, Comisia Europeana a adoptat o noua directiva care va reduce si mai mult costurile legate de implementarea Protocolului de la Kyoto. Directiva face legatura intre piata de comercializare a permiselor transferabile si proiectele bilaterale de imbunatatire a eficientei unor unitati industriale existente. Astfel, firmele care intreprind proiecte de reducere a emisiilor in tari din afara UE au posibilitatea sa transforme aceste activitati in alocatii care sa le permita sa isi respecte obligatiile ce decurg din Protocolul de la Kyoto.
Avand in vedere ineficienta industriei romanesti, tributara in mare parte unor tehnologii depasite de mult in tarile dezvoltate, exista multe oportunitati pentru proiecte de reducere a emisiilor de gaze de sera in Romania.
Proiectele de implementare comuna se desfasoara pe baza de cooperare bilaterala. Printre tarile cu care Romania a semnat intelegeri se numara Austria, Danemarca, Franta, Olanda, Norvegia, Elvetia si Suedia. Germania si Italia si-au exprimat interesul fara sa semneze inca acorduri de cooperare.
Norvegia, spre exemplu, va primi permise transferabile ca urmare a imbunatatirii sistemului de termoficare al orasului Fagaras. Fagaras va beneficia de o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 500.000 de tone in decursul a 15 ani si, deci, de o imbunatatire semnificativa a calitatii aerului, iar Norvegia va primi o alocatie de 170.000 de tone de emisii pentru perioada 2008-2012 in urma investitiei in Romania.
Alte exemple de proiecte de implementare comuna sunt imbunatatirea randamentului energetic al centralelor termice din Buzau si Pascani realizata cu ajutorul Guvernului elvetian si montarea de filtre la fabrica de ciment din Tasca, in nord-estul tarii, de catre Guvernul danez.
Obstacolele principale: administratia si cadrul legislativ
Desi Romania este una dintre primele tari semnatare ale protocolului de la Kyoto, ea nu va putea sa valorifice pozitia sa de principala tara furnizoare de permise pe piata emisiilor de gaze cu efect de sera daca nu va aduce imbunatatiri substantiale in administratie si nu va promova un cadru legislativ favorabil.
Institutiile romanesti carora le revine sarcina de a elabora un registru national de emisii de gaze cu efect de sera, de a estima emisiile viitoare de gaze si de a adopta un set de mecanisme de piata pentru permise transferabile nu au inca capacitatea administrativa de realizare a acestor obiective.
Principalele masuri care trebuie luate se refera la imbunatatirea cadrului legislativ, cresterea resurselor umane si financiare (inclusiv salarii, pregatire profesionala, modernizarea fluxului informational), publicarea prompta a statisticilor nationale si alocarea responsabilitatii pentru arhivarea informatiei la institutiile de resort.
Nu trebuie trecuta cu vederea, de asemenea, coruptia la nivel inalt care afecteaza in continuare mediul de afaceri romanesc, creand, astfel, incertitudine in randul investitorilor straini.
Pentru ca Romania sa beneficieze de pozitia sa privilegiata de principala furnizoare de permise transferabile a emisiilor de gaze cu efect de sera, atat Guvernul, cat si industria romaneasca, trebuie sa-si schimbe modul de abordare a obligatiilor ce decurg din semnarea Protocolului de la Kyoto. Succesul va insemna o crestere economica sanatoasa prin introducerea tehnologiilor de ultima ora, protejarea mediului inconjurator si, nu in ultimul rand, reducerea costurilor integrarii europene.

---

Despre autor: