Procesul de reforma economica (microeconomica si institutionala) in care se afla Romania de 15 ani reprezinta, din punctul de vedere al provocarii stiintifice, un enorm laborator in timp real in care observatorii (cercetatori, oameni politici, filoso
Procesul de reforma economica (microeconomica si institutionala) in care se afla Romania de 15 ani reprezinta, din punctul de vedere al provocarii stiintifice, un enorm laborator in timp real in care observatorii (cercetatori, oameni politici, filosofi) pot detecta fenomene si procese care, de multe ori, incalca grav asteptarile si prescriptiile teoriilor clasice (acceptate deja) generand cel mai important instrument de cunoastere si progres inventat vreodata de omenire: noi intrebari sau reformularea celor clasice. Asa cum spunea Karl Popper, oamenii cunosc (inclusiv dezvolta stiinta si filosofia) incercand sa rezolve probleme sau, cu alte cuvinte, incercand sa raspunda la intrebari. S-a spus deja ca intrebarea este mai importanta decat raspunsul antrenat de acea intrebare, s-a mai spus, de asemenea, ca mai important decat raspunsul este calea pe care s-a ajuns la el etc. Toate aceste achizitii de metodologie generala in filosofia cunoasterii pot fi de un imens ajutor in identificarea sau structurarea, treptata, a unei teorii generale a tranzitiei sistemelor economice mari (sisteme ale economiilor nationale) de la economia de comanda (in care deciziile de dinamica macroeconomica sunt luate de o birocratie specializata) la economia de piata libera (in care dinamica macroeconomica este rezultanta obiectiva a interferentei miliardelor de decizii microeconomice subiective).
Rubrica pe care o inauguram astazi intentioneaza sa dezbata, din punctul de vedere al macroeconomistului, probleme, fenomene, situatii etc. care compun mozaicul complicatului proces al tranzitiei in Romania, proces complicat si mai mult de necesitatea ca fenomenele si procesele respective sa se integreze intr-o matrice de constructie institutionala si sociologica destinata asigurarii convergentei cu Uniunea Europeana. Opinia care va fi propusa in diferitele cazuri analizate va fi, cu certitudine, o opinie onesta. In ceea ce priveste acceptabilitatea ei sub aspectul patrunderii conceptuale, relevantei metodologice sau eficacitatii pragmatice, aceasta va trebui sa constituie o intrebare al carei raspuns nu poate fi dat decat de catre cititorii ziarului de fata. Noi nu aspiram decat, cel mult, sa aruncam palide fire de lumina la care sa se adauge alte asemenea fire, generate de alti confrati, asa incat, in timp, paradigmele care vor trebui sa ne guverneze viata economica si sociala de acum inainte, sa se cristalizeze in teorii, sa capete forma actionala prin norme si sa devina factori de dinamica a societatii romanesti in directia modernizarii si re-europenizarii ei. De cele mai multe ori, pozitia pe care o vom exprima va fi una polemica, ne vom razboi, deseori, cu alte pozitii (sau, uneori, cu lipsa unor pozitii clare), dar speram ca aceasta modalitate de tratare a problemelor sa fie una care sa asigure vizibilitatea cazurilor tratate, sa indice acuitatea (sau urgenta) lor si sa invite la conferirea importantei care se cuvine spetelor in cauza. Precizam ca modalitatea de analiza, de interpretare si de valorizare va fi una care tine exclusiv de specialist (analist), neavand nici un fel de conotatii de natura politica si netrimitand catusi de putin la parti-pris-uri de vreun gen sau altul. Atat cat ne va sta in putinta, vom incerca sa discernem, in intamplarile economice din jurul nostru, semnificatii semantice, sensuri valorice si implicatii pragmatice pe care sa le transmitem cititorilor nu ca pe niscaiva explicatii definitive, ex catedra, ci ca pe ipoteze interpretative al caror ideal este chiar acela de a fi respinse de alte evaluari, mai patrunzatoare sau mai adecvate, ale altor analisti in materie. In felul acesta, ni se pare ca realizam exact ceea ce este necesar pentru decantarea, treptata si obositoare, a unei teorii a tranzitiei economice si sociale de la economia de comanda la economia de piata libera.
Asa cum arata si numele rubricii noastre, practica, intamplarile cotidiene vor fi cele care vor indica litera, cuvantul sau sintagma care vor face obiectul analizei de "dictionar" macroeconomic in fiecare numar al Zilei Economice. Pseudo-dictionarul de macroeconomie nu este, desigur, decat un pretext pe care ni-l asumam pentru a putea "justifica" interventia noastra in dezbaterea publica a unor probleme care framanta economia si societatea romaneasca de astazi.
De fiecare data, vom anunta cititorii in legatura cu chestiunea care urmeaza a fi tratata in numarul urmator al ziarului. Astfel, pentru numarul de saptamana viitoare al Zilei Economice, va propunem sa discutam despre "asimetrie economica".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.