O alta optica a finantarii

Foarte adesea reprezentantii mediului de afaceri pun in discutie problema creditului. Ei acuza fie rata dobanzii deosebit de ridicata, fie conditiile de creditare anevoioase si costisitoare.
In legatura cu conditiile de creditare, nu se poate face nimic pe termen scurt. Singura sansa este legata de cresterea sigurantei si predictibilitatii mediului de afaceri. Acestea vor diminua riscul in afaceri si vor permite mai multa larghete din partea bancilor in aprecierea profitabilitatii unei afaceri. Exista, e drept si anumite conditii de prudentialitate care depind de reglementari ale Bancii Nationale, cum ar fi cele legate de marimea unui credit care poate fi acordat unui singur client. In principiu, insa, cea care va decide in legatura cu usurarea conditiilor de creditare este doar calitatea mediului economic.
In ce priveste rata dobanzii, lucrurile sunt cel putin la fel de complicate. O buna bucata de vreme s-a spus ca dobanzile continua sa fie ridicate datorita politicii Bancii Nationale legate de nivelul dobanzii de referinta. Au existat, intr-adevar, perioade cand dobanda de referinta a BNR era cu mult mai mare decat rata inflatiei. De pilda, in primul trimestru al anului trecut, fata de o inflatie, decembrie 2003 la decembrie 2002 de 14,1% si de o prognoza pe 2004 de 9%, dobanda de referinta era de 21,25%. Chiar daca intre timp aceasta s-a redus cu aproape cinci puncte procentuale, ea ramane inca destul de mare fata de rata inflatiei, a carei prognoza pentru acest an este de 7% si care, pentru anul care s-a incheiat, a avut un nivel de 9,3%. Lucrurile se complica, insa, caci dobanzile practicate de sistemul bancar nu sunt ridicate numai datorita dobanzii de referinta a BNR, ci si datorita costurilor ridicate pe care le au bancile.
Diferenta dintre dobanda pentru creditele active (solicitata pentru imprumuturi) si cea pentru creditele pasive (acordata la depuneri) este neobisnuit de mare. Ea atinge uneori chiar 12% (de la 26% la 14%). In mod uzual dobanda perceputa firmelor pentru credite este situata in jurul valorii de 22%. Ceea ce, comparativ cu rata inflatiei, inseamna foarte mult. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca aceasta dobanda, la care se adauga intarirea vizibila a monedei nationale, face deosebit de atractive creditele in valuta. In plus, la aceste costuri legate de nivelul dobanzii s-au adaugat altele ce tin de nivelul ridicat al comisioanelor bancare.
Bancile sunt constranse la aceste dobanzi ridicate nu doar de gradul de risc al mediului economic. E limpede ca, prin comparatie cu dobanda de referinta a BNR, dobanzile practicate de sistemul bancar ar fi trebuit, in ultimul an, sa aiba o tendinta sistematica de scadere. Lucru care nu s-a intamplat. Si asta deoarece sistemul nostru bancar nu este pregatit pentru o economie cu inflatie scazuta si, in consecinta, cu dobanzi mici. Sistemul bancar a trait foarte bine in perioada inflatiilor ridicate de dupa 1994, atunci cand s-a trecut la dobinzi real pozitive. Bancile si-au construit sedii noi, spatioase si costisitoare, si-au diversificat retelele. Salariul mediu in sistemul bancar a ajuns sa fie de trei ori mai ridicat decat in restul economiei. Datorita inflatiei ridicate, diferenta dintre dobanda activa si cea pasiva era suficient de mare pentru a permite acoperirea acestor costuri. Pe masura ce inflatia scade si dobanda activa urmeaza sa se apropie de cea pasiva, posibilitatea bancilor de a-si acoperi costurile se va diminua. Solutia reducerii dobanzii la credite, care va fi fortata, in cele din urma de realitatile economice si de posibila concurenta a bancilor mai mici, trebuie insotita de o politica dura a sistemului bancar de restrangere a activitatii in sedii mai mici, dar mai functionale, de o reconfigurare a politicii privind forta de munca.
Iar concurenta fireasca pe care, nu peste multa vreme, o va face piata de capitaluri pentru creditele pe termen lung, va accelera procesul de reorientare a sistemului bancar pentru credite pe termen scurt, pentru activitatea de retail, precum si pe diversificarea altor instrumente bancare adresate nu atat mediului de afaceri cat persoanelor fizice.

---

Despre autor: