Datoriile "Dacia" platite de contribuabili

Francezii de la Renault au inhatat SC Automobile Dacia Pitesti SA pentru suma de 54 de milioane de dolari americani, fiind considerati mari investitori strategici. In schimbul unor promisiuni privind investitii viitoare, ei au mai obtinut nenumarate scutiri de impozite si inlesniri financiare, care au facut de ras toatele legile concurentei. Daca la inceputul anului 2002 investitia realizata s-a ridicat la valoarea pierderilor inregistrate de companie, intre timp lucrurile s-au mai redresat intr-o oarecare masura. Cu toate acestea, defunctul Guvern Nastase - probabil tot din ratiuni electorale, ca si in cazul RAFO - le-a mai facut francezilor un cadou de 30 de milioane de euro, suma pe care a trecut-o cu nonsalanta la datoria publica.
In anul 1992, Ion Romica Sandu, angajat la fabrica de automobile din Pitesti, a realizat solutia tehnica denumita "Capota spate Dacia berlina cu eleron incorporat". Incepand cu luna martie a aceluiasi an, inventia a fost pusa in aplicare, realizandu-se economii de 41 de dolari pentru fiecare automobil fabricat. Cand Sandu si-a cerut drepturile de autor, managementul Dacia i-a propus acordarea unei derizorii prime de doua milioane de lei. Din acel moment, au inceput procesele.
Intre 1992 si 1998 cauza s-a judecat la Timisoara, Dacia fiind obligata la plata a 15 milioane de dolari. La recurs, insa, s-a considerat ca o despagubire de 10.000 de dolari este suficienta. Dacia a reusit aceasta performanta, punand pe masa robelor negre un Regulament de Ordine Interioara, prin care un inventator sau inovator din aceasta societate comerciala nu poate beneficia de drepturile sale legale. Culmea, instanta a admis aberanta dovada, la fel ca si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), ceva mai tarziu.
Obligat sa primeasca cei 10.000 de dolari, pitesteanul a luat banii, dar a avut prezenta de spirit de a mentiona ca acestia reprezinta doar o parte din drepturile de autor ce i se cuvin, in continuare atacand Regulamentul nr. 37/1992 la Tribunalul Arges.
Ion Romica Sandu s-a adresat din nou Curtii de Apel Timisoara, cu o cerere de revizuire a dosarului sau, dar aceasta instanta a respins forma de atac aleasa de reclamant, cu toate ca regulamentul cu pricina al fabricii fusese declarat intre timp nul de drept de catre Tribunalul Arges. Astfel, in februarie 2002, dosarul a ajuns pentru a doua oara la ICCJ, Sandu obtinand termen peste mai bine de un an de zile.
In cele din urma, pitesteanului i s-a dat castig de cauza, dupa 12 ani de procese, urmand a fi despagubit de grupul Dacia-Renault cu o suma ce depaseste 30 de milioane de euro. Acest lucru a fost posibil si datorita faptului ca Sandu l-a avut ca avocat pe Gheorghe Unghean, un expert in materie, fost presedinte al ICCJ in perioada 1992-1996.
Feraru a deranjat mafia locala
Cu conturile blocate in doua randuri de catre executorii judecatoresti, ca debitoare (ultima data la 5 mai 2004), Dacia-Renault s-a vazut pusa in situatia de a apela din nou la gratiile Guvernului Romaniei. Cineva si-a adus aminte ca in contractul de privatizare, francezii s-au obligat sa achite sume de cel mult 100.000 de euro in contul litigiilor anterioare ale fabricii de automobile. Si, din acel moment, au inceput presiunile politice, care au facut ca inventatorul pitestean sa nu incaseze vreun eurocent din cele 30 de milioane care i se cuvin, cu titlu definitiv si irevocabil.
Nemultumit ca Biroul Asociat Bucescu, Negoescu, Copaci si Ioana nu au pus in executare titlul executoriu, invocand motivatii ce exced cadrului legal, Sandu a incercat sa mute dosarul la cel de-al doilea birou executor judecatoresc din orasul Pitesti, apartinand lui Eugen Feraru. Acesta fusese suspendat mai bine de un an pentru abuz in serviciu (deranjase mafia locala a PSD), dar justitia ii ridicase sanctiunea si respectivul isi reluase activitatea de circa o luna de zile. Dupa numeroase insistente si telefoane ale avocatilor sai, Sandu a reusit sa obtina transferul dosarului, la data de 24 noiembrie 2004. Patru ore mai tarziu, asupra executorului judecatoresc Eugen Feraru s-a infaptuit cel de-al doilea abuz, ridicandu-i-se din nou autorizatia, pentru fapta asupra careia justitia romana se pronuntase deja ca nu exista.
La aflarea acestei noi marsavii, inventatorul eleronului ne-a declarat: "Sunt convins ca executorul judecatoresc a fost din nou suspendat, deoarece este un om corect care isi face meseria. Dupa cum se vede, camarila pitesteana e prea puternica in judetul Arges. In Guvernul Nastase se afla prea multi banditi pentru un om simplu ca mine."
Impotriva intereselor unui singur roman
Deoarece justitia i-a dat dreptate lui Ion Romica Sandu, cabinetul Nastase a emis o ordonanta de urgenta prin care datoria SC Automobile Dacia Pitesti sa fie preluata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Cu alte cuvinte, cele 30 de milioane de euro pe care le are Sandu de incasat, sa fie platite din bani publici, la fel ca in cazul RAFO Onesti. Prin OG nr. 70/2004 "se mandateaza AVAS sa negocieze si sa semneze un act aditional de modificare si completare a Contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 4072/1999, incheiat cu cumparatorul SC Automobile Dacia SA".
Urmeaza emiterea HG nr. 1927, in care se stipuleaza ca mandatul acordat AVAS se va transmite separat grupului Dacia-Renault, printr-o anexa. Asta ca nu cumva sa afle presa ca executivul il indatoreaza din nou pe contribuabil, dupa bunul plac. Dar ZIUA a aflat. Apoi, la sfarsitul lui noiembrie 2004, fostul presedinte Iliescu promulga Legea pentru aprobarea OG nr. 70/2004, privind instituirea unor masuri post-privatizare la SC Automobile Dacia SA. Altfel spus, francezii au fost din nou serviti de PSD cu milioane de euro din buzunarul contribuabilului.
Grava imixtiune in actul de justitie
In prezent, dosarul "Sandu" a fost repartizat executorului judecatoresc Ilie Valeanu, de la Camera Executorilor Judecatoresti Valcea. Atunci cand acesta se pregatea sa trimita adresele de poprire catre bancile debitoarei, a primit un fax de la AVAS. Nici mai mult, nici mai putin, presedintele Mihai Ursache i-a ordonat sa "dispuna, cu prioritate, incetarea oricarui act de executare silita, intrucat SC Automobile Dacia Sa a fost substituita, prin efectul legii, de catre AVAS".
Asta inseamna ca acest Ursache, in deplina lui supusenie fata ordinele primite de la conducerea de partid si de stat, a stabilit printr-un fax schimbarea statutului de debitoare a SC Dacia si a ordonat executorului sa nu respecte legea. Adica, hotararea judecatoreasca investita cu titlu executoriu, motivand ca exista un protocol de preluare a datoriilor debitoarei de catre AVAS. In nemernicia sa, presedintele institutiei a ignorat faptul ca aceasta calitate de debitor nu poate fi schimbata decat de justitia romana si ca executorul - prin natura functiei sale - este obligat sa duca la indeplinire hotararile definitive ale instantelor. De asemenea, Ursache a mai comis si o grava imixtiune in actul de justitie, prefacandu-se a nu sti ca un amarat de protocol nu se poate substitui in nici un caz legii, intr-un stat de drept, desigur.
Inca un atentat la buzunarul romanilor
In concluzie, un roman are de incasat, pe buna dreptate, 30 de milioane de euro de la grupul Dacia-Renault, iar defunctele autoritati ale statului au emis legi, hotarari de guvern si ordonante ca omul sa poata fi escrocat. Afirmam asta cu convingerea ca AVAS va face orice este posibil pentru ca banii sa nu fie platiti vreodata. Iar daca nu se va putea altfel, nu francezii vor fi cei care ii vor scoate din buzunar, ci "gaura" va fi acoperita tot de la bugetul, chipurile, consolidat al statului. Bineinteles, in cazul in care Ursache va rezista la conducerea AVAS, iar legea si dreptatea in tara noastra vor continua sa ramana doar vorbe de adormit copii.
La final, mai aducem la cunostinta cabinetului Tariceanu inca o mica "problema", in suma de 3.950.779 de euro. In urma unui litigiu cu Dacia Africa Ltd., in legatura cu un contract de export, Curtea Internationala de Arbitraj de la Paris a obligat Dacia Pitesti la plata acestor bani. Oare paguba va fi acoperita tot din banii contribuabilului si tot pe usa din dos, ca presa sa nu prinda de veste si francezii sa isi vada linistiti de ale lor?

---

Despre autor: