Bazilica paleocrestina in Romania (I)

Analizand din punct de vedere constructiv inceputurile crestinismului, remarcam, inca din secolul al IV-lea, o spectaculoasa explozie numerica si ca amploare a volumului edificiilor de cult, supraterane, din piatra, cum este si cazul Daciei Pontice. Perioada paleocrestina se distinge si printr-un efort de conceptie arhitecturala si constructiva nemaiintalnit, indeosebi dupa Edictul de toleranta oficiala a crestinismului de la Milano, dat la 313, de imparatul Constantin cel Mare. Intrebarea legitima care se pune este: cand, unde si de catre cine a fost pregatita respectiva pleiada de arhitecti si mesteri crestini, mai ales in Dacia Pontica, unde au edificat o arhitectura majora, atestata de vestigiile din piatra a cel putin 40 de bazilici paleocrestine?
Este greu de acceptat ideea ca de la modestele lacasuri crestine, ce nu depaseau 15 m lungime, sa se treaca brusc la bazilici de dimensiuni impresionante si azi, de 60x30m, ca si la prezenta, numai in Dobrogea secolului V, a 15 episcopii, aspecte ce revendica si un impresionant numar de credinciosi.
In lumea greco-romana si egipteana, primele biserici supraterane, ce au primit acolo numele de ecclesia (care inseamna reuniune de credinciosi, atat in latina cat si in greaca), sau de domnicum (adica Casa Domnului), au fost construite la intrarea catacombelor, dupa modelul capelelor rupestre (din epoca persecutiilor) si anume din doua sali ce se succedau spre altarul absidat. Apoi, bisericile paleocrestine au preluat planurile bazilicilor civile romane, in care ideea de tribunal convenea optim edificiului noului cult "al dreptatii", unde episcopul exersa si un fel de jurisdictie spirituala, pe langa revelarea "dragostei". Bazilicile romane, adevarate sali polivalente, mai ofereau si maiestatea compozitiei, cu trei nave paralele, intre care domina cea centrala, aula, care, terminata cu o absida numita "basilicae caput" se preta in mod fericit functiei altarului crestin. De altfel, inca din anul 88 i.Hr., arhitectul latin Marcus Vitruvius Pollio a urmarit sa dea o forma canonica tipologiei basilicii romane in tratatul sau "De Architectura".
Arhitectii din epoca patristica au meritul de a fi conceput volume din ce in ce mai complexe, mai variate si ingenioase structural, care au condus la formarea unei arhitecturi originale crestine. Aceasta a oferit apoi aproape 15 secole o plamada miraculoasa pentru creatia arhitecturala crestina ce a evoluat "dinamic" o data cu dezvoltarea functiilor sanctuarului, a absidei acestuia, careia ii erau tributare.
Crestinii preiau totodata si numele de bazilica pentru bisericile mai mari sau mai importante, cum erau si bisericile episcopale sau ale manastirilor misionare, locuite de daco-romanii din Scythia Minor (Dacia Pontica, adica Dobrogea de astazi). La Tomis (Constanta) s-au descoperit 6 bazilici paleocrestine din piatra, iar in restul judetului 22, din care 6 numai la Tropaeum Traiani (Adamclisi), 5 la Histria, una la Callatis (Mangalia), 2 la Axiopolis (Cernavoda-Hinog), una la Sucidava (Izvoarele, vechea Parjoaia) si una la Capidava (Topalu). Tot de eparhia Tomisului tineau si centrele manastiresti de la Callatis, Axiopolis, Sucidava sau Histria.
La deschiderea adusa crestinismului de imparatul Constantin cel Mare, dupa 313, cand isi fac aparitia si primele bazilici paleocrestine in municipii ca Tomis, capitala Scythiei Minor, ca Tropaeum Traiani sau ca Troesmis (Iglita), a contribuit la rapida lor proliferare in teritoriu si legea data la 480 de imparatul Zenon, prin care toate orasele cu grad de polis aveau dreptul sa aiba un episcop. Astfel, in "Notitiae Episcopatuum" (lista cu orasele din Imperiul Roman de Rasarit ce erau in secolele V-VI resedinte de episcopate, lista publicata in 1891 de bizantologul Carolus de Boor) apar mentionate pe cuprinsul Scythiei Minor 14 orase cu scaune episcopale, in afara de Tomis ce era episcopie metropolitana. Lista indica in judetul Constanta de azi 7 episcopate la: Axiopolis, Capidava, Callatis, Carsium (Harsova), Tropeum Traiani, Zalpata (Abtaat Kaless), Dionysopolis (Balcic), iar in judetul Tulcea tot 7 la: Aegissus (Tulcea), Argamun (Capul Dolojman), Halmyris (Dunavatul de jos), Histria, Noviodunum (Isaccea), Salsovia (Mahmudia), Troesmis. In acest judet din nordul Dobrogei, s-au descoperit pana acum 14 bazilici paleocrestine din piatra: 2 la Dinogetia (Garvan si pe Popina Bisericuta, ce era chiar sediu episcopal), 2 la Noviodunum, 3 la Troesmis, 4 la Argamum, una la Libida (Slava Veche), una la Beroe (Baroi-Piatra Frecatei), ca si una la Niculitel (numit antic Vicus, iar local si Manastiristea, toponim ce intareste calitatea de cea mai organizata manastire).
(Va urma.)

---

Despre autor: