Crimele rituale ale istoriei

Conform ultimelor descoperiri arheologice se pare ca practica sacrificiului uman in cultura azteca si mayasa era mult mai raspandita decat se credea, multi dintre istorici si arheologi considerand ca relatarile despre aceste oribile crime rituale nu erau altceva decat "scuze" invocate de conchistadorii spanioli pentru a-i prezenta pe nativii central si sud americani intr-o postura de "primitivi salbatici", relateaza Rompres. Folosindu-se de instrumentarul de ultima ora al criminalistilor, arheologii au demonstrat ca ritualurile sacrificiale umane practicate in America Centrala si de Sud in perioada prehispanica chiar reprezentau un "cult" larg raspandit, victimele fiind de cele mai multe ori copii, iar modalitatile de executie fiind extraordinar de brutale. Timp de mai multe decenii, istoricii au considerat ca relatarile spaniole din secolele XVI si XVII despre aceste ritualuri urmareau denigrarea culturilor indigene. Alti istorici specialisti in culturile sud-americane sustineau ca practica sacrificiilor umane era in fapt restransa doar la razboinicii capturati in urma unor confruntari si ca de fapt aztecii ar fi fost mai sangerosi, iar mayasii mai "blanzi". "Acum dispunem de dovezi arheologice clare care se adauga izvoarelor scrise din epoca" pentru a demonstra practica extinsa a sacrificiilor umane, a precizat arheologul Leonardo Lopez Lujan. "Anumite curente de opinie pro-indiene au respins existenta practicilor sacrificiale la o asemenea amploare. Ei sustineau ca textele si desenele din epoca erau dovezi mincinoase", a mai continuat el. Pentru Lopez dovezile despre practica extinsa a sacrificiilor umane sunt clare, fiind confirmate de testele chimice realizate asupra stratului depus pe podelele templelor aztece, teste care indica prezenta unor compusi chimici si a materialului genetic prezent in sangele uman. Probabil ca marturiile spaniole din epoca sunt intr-adevar exagerate cu privire la numarul victimelor pentru a justifica razboiul declarat de puternica Biserica Catolica spaniola impotriva idolatriei, dar nu mai exista nici un fel de indoiala cu privire la salbaticia sacrificiilor umane, sustine David Carrasco, expert in religii amerindiene de la Universitatea Harvard.
Textele pictoriale ale indienilor, cunoscute sub denumirea de "codice" prezinta, la fel ca si marturiile spaniole, multiple forme de sacrificii umane. Victimelor li se smulgea inima din piept sau erau decapitate, erau strapunse cu numeroase sageti, dar nu in punctele vitale, pentru a muri greu, in agonie, li se smulgea cu clestele bucati din trup, erau zdrobite cu pietre, li se jupuia pielea, erau ingropati de vii sau aruncati de pe terasele templelor. Cele mai frecvente victime ale acestor masacre erau copiii, pentru ca acestia erau considerati puri si prin aceasta reprezentau ofranda favorita pentru zei. "Foarte multi experti sustin ca nu putem avea incredere in aceste izvoare scrise pentru ca ele sunt de provenienta spaniola si sunt mincinoase", dar foarte multe alte dovezi descoperite recent indica faptul ca exact asa stateau lucrurile, a precizat Carmen Pijoan, un arheolog specializat in criminologie care sustine ca urmele de taieturi descoperite pe mai multe oseminte umane din perioada preazteca indica practicarea canibalismului. De asemenea, in urma unor excavari arheologice desfasurate in luna decembrie la situl arheologic aztec de la Ecatepec (nord de Mexico City) au fost descoperite dovezi clare ale practicii sacrificiilor umane asociate cultului zeului mortii, sustine si arheologul Nadia Velez Saldana. Alte descoperiri arheologice sustin descrierile sacrificiilor umane asa cum sunt ele prezentate de codicele "Magliabecchi" - un desen datat intre 1600 si 1650 care prezinta membre umane indesate in vase de gatit si servite pe farfurii pentru a fi consumate de credinciosi sub atenta supraveghere a zeului mortii. "Am descoperit exact astfel de vase de gatit", a mai precizat Nadia Velez Saldana. Cultura Maya care a cunoscut apogeul cu aproximativ 400 de ani inainte ca aztecii sa puna temeliile orasului care avea sa devina Mexico City (in 1325), respecta acelasi gen de ritualuri sacrificiale, explica si David Stuart, antropolog la Harvard University. Culturile prehispanice credeau ca lumea se va sfarsi daca nu vor mai fi facute sacrificii si, intre timp, viitoarele victime erau tratate ca niste zei inainte de a fi ucise. "Noua ne este foarte greu sa intelegem" acest lucru a mai explicat Carmen Pijoan. "Pentru ei, perspectiva sacrificiului ar fi putut sa reprezinte cea mai mare onoare", a mai adaugat cercetatoarea. (D.M.)

---

Despre autor: