Intelepciunea maghiarilor - o lectie pentru romani

Cu un an in urma, Consiliul National al Secuilor aproba la Sf. Gheorghe, in unanimitate, un proiect de autonomie a Tinutului Secuiesc, ca structura avand presedinte, politie, institutii legislative si executive. Atat din Romania, cat si din Ungaria (fapt important!) s-a atras atunci atentia ca proiectul nu avea nici o sansa de a trece prin Parlamentul Romaniei; el pune sub semnul intrebarii statalitatea romaneasca pe o parte a teritoriului. Nu mai putin, in zona respectiva, maghiarii detin majoritatea, iar statul roman are datoria sa tina seama de aceasta realitate. Cu toate acestea, de la inceput, proiectul a fost privit cu scepticism chiar de membrii minoritatii maghiare, in majoritatea lor; el n-a avut aprobarea Uniunii Deocrate a Maghiarilor din Romania, doar a unei disidente din UDMR, Uniunea Civica Maghiara; el n-a fost apreciat de presa de la Budapesta, in majoritatea ei.
Comentand acest proiect (nu de lege, ci al unei simple grupari din maghiarime) spuneam cu un an in urma, la 19 ianuarie 2004, ca Guvernul roman de atunci avea motive sa fie ingrijorat, nu din cauza proiectului, ci a propriei guvernari nesatisfacatoare; ea putea genera tendinte centrifuge, prin intarzierea reformelor si prelungirea saraciei, ceea ce, pe cale de consecinta, intensifica nationalismul regional. Se poate specula care ar fi fost reactia nationalistilor din PRM, ca minoritari din alta tara!
Iata de ce atitudinea moderata a Guvernului de la Budapesta si a minoritatii maghiare trebuie apreciata. Lucrurile s-au schimbat in bine. Recentele convorbiri dintre seful Executivului de la Bucuresti, domnul Calin Popescu Tariceanu, si premierul maghiar Ferenc Gyurcsany au confirmat parerea ca romanii si maghiarii s-au apropiat de idealul de la 1848 al lui Balcescu si Kossuth, uitand ca ii dezbinase in trecut si privind in viitor. Merita felicitari deci domnul Tariceanu de a fi numit in judetul Covasna un etnic maghiar, merita felicitari si pentru numirea unui prefect maghiar in judetul Mehedinti (e sigur ca vorbeste romana cel putin la fel de corect ca parlamentarii romani).
Alt succes pentru cauza prieteniei dintre cele doua etnii este si renuntarea Budapestei la vizele pe criterii etnice - de natura sa faca mai mult sange rau romanilor decat sa ajute etniei maghiare.
Nicolae Titulescu a aparat pe vremuri, cu elocventa, drepturile romanilor, dar a stiut sa recunoasca si pe ale optantilor maghiari - in fata Societatii Natiunilor. Daca ar trai, ar inregistra cu satisfactie declaratia premierului maghiar Gyurcsany ca "viitorul Romaniei si al Ungariei sunt legate" - o lectie pentru sovinistii de ambele parti. Vremea cand domnul Virgil Magureanu, pe atunci sef al SRI, atragea atentia asupra pericolului maghiar a trecut. Atentia trebuie sa se concentreze mai curand asupra descentralizarii; revizuirea din 2003 a Constitutiei Romaniei i-a creat conditii favorabile. Cat priveste discutiile asupra Trianon-ului - filmul documentar la care autoritatile romane au avut o reactie prompta - nu putem decat aprecia declaratia premierului Tariceanu: "Nu avem timp de mers la filme - ne preocupa integrarea europeana".

---

Despre autor: