Secretele atomice ale doctorului Khan

Eficienta serviciilor secrete americane este din nou pusa sub semnul intrebarii. Arestarea, in urma cu aproape un an, a doctorului Ahmad Khan, parintele bombei atomice pakistaneze, considerat un erou in tara sa, a scos la iveala o serie de balbaieli ale CIA. De la o zi la alta, noi dezvaluiri din acest dosar demonstreaza ca, desi i-au urmarit fiecare pas timp de aproape 30 de ani, americanii nu au reusit sa inteleaga cat de vasta era reteaua de traficanti in domeniul nuclear condusa de Ahmad Khan. "Stiam o multime de lucruri despre Khan, dar nu am realizat adevarata dimensiune a universului sau", a admis un agent american. Lucrurile au inceput sa se clarifice recent, cand experti ai SUA si ai Agentiei Internationale pentru Energie Atomica au descoperit, cu stupoare, planurile unei bombe atomice de 10 kilotone in arhiva privind programul de inarmare al Libiei. "A fost pentru prima data cand am vazut planuri ale unei bombe atomice evident functionale", a declarat unul dintre experti. Intrebarea care-i macina pe americani in prezent este: cine a mai obtinut aceste planuri, in afara Libiei? Poate Iranul? Poate Siria sau Coreea de Nord? Si, de ce nu, Al-Queda?
Secretele unei veritabile piete negre nucleare coordonate de dr. Khan incep sa iasa la iveala, dar investigatiile sunt ingreunate de discordia dintre Administratia Bush si Agentia Internationala pentru Energie Atomica. Pe de alta parte, Washingtonul se teme ca, daca va pune prea mult suflet in ancheta, va periclita relatia cu un aliat important in lupta antiterorista, Pakistanul. Profitand de slabiciunea americanilor si incercand probabil sa-si ascunda implicarea in reteaua ilicita, autoritatile de la Islamabad nu le-au permis anchetatorilor sa-l interogheze direct pe Ahmad Khan. Cele doua tabere de anchetatori au totusi suficiente piste de investigat. Indicii esentiale ar putea furniza calatoriile lui Khan in anii premergatori arestarii sale. Potrivit anchetatorilor, pakistanezul a calatorit frecvent in 18 tari, majoritatea islamice, printre care Siria, Arabia Saudita, Egipt. Se presupune ca de acolo isi procura materialele necesare producerii bombei atomice, cum este minereul de uraniu. La fel de verosimila este varianta potrivit careia aceste tari erau o piata de desfacere pentru produsele atomice ale lui Khan. In Dubai, anchetatorii au descoperit una dintre companiile-cheie ale retelei. Mergand pe urmele operatiunilor retelei in Malaezia, Europa si Orientul Mijlociu, s-a ajuns la Africa de Sud, unde anchetatorii au confiscat 11 containere cu echipament pentru obtinerea uraniului imbogatit. Pe zi ce trece, noi elemente ale anchetei intaresc ideea ca agentii secreti americani au ratat, din motive greu de inteles, tranzactii cruciale ale retelei dr. Khan cu tari precum Iranul si Coreea de Nord.
De altfel, serviciile secrete americane erau atat de sigure ca il au sub control pe Khan incat CIA a facut presiuni de doua ori, prin anii '70 si '80, asupra colegilor olandezi sa nu il aresteze, potrivit declaratiilor unui diplomat european si ale unui fost membru al Congresului SUA, citati de prestigiosul cotidian "New York Times". CIA a refuzat sa comenteze acest aspect.
De la Casa Alba, presedintele Bush incearca sa prezinte in termeni optimisti situatia, laudandu-se ca reteaua Khan a fost demontata. Este insa din ce in ce mai evident ca parti ale ei continua sa opereze nestingherite, in paralel cu investigatiile in acest dosar operate de Washington si Viena, unde se afla sediul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Dialogul dintre SUA si IAEA s-a depreciat vizibil in ultimul timp, pe fondul eforturilor Administratiei Bush de a-l indeparta pe directorul general Mohamed ElBaradei de la sefia Agentiei, in urma criticilor formulate de acesta la adresa modului in care Casa Alba a gestionat informatiile premergatoare razboiului impotriva Irakului.
Pakistanul joaca dur
O piedica serioasa in solutionarea dosarului Khan este refuzul constant al autoritatilor pakistaneze de a permite anchetatorilor sa-l interogheze direct pe celebrul savant, care este inchis de 11 luni. Interdictia este valabila si pentru adjunctul lui Khan, Buhari Sayed Abu Tahir, care se afla incarcerat intr-o inchisoare malaeziana. Din aceasta cauza, intrebari esentiale nu-si gasesc deocamdata raspunsul. Anchetatorii fac eforturi sa afle daca fortele militare pakistaneze ar putea fi implicate in reteaua nucleara si ce tari au mai beneficiat de echipamentul si tehnologia traficate de Ahmad Khan, de la minereu de uraniu si motoare centrifuge pana la planuri ale bombei. Unii anchetatori au declarat pentru "New York Times" ca este putin probabil ca piata atomica ilicita sa fi fost inchisa, odata cu arestarea principalilor actori ai ei, dr. Khan si Tahir. "Lucrurile se petrec ca si in cazul Al-Queda. Chiar daca ii elimini pe lideri, apar succesori care continua operatiunile", a declarat un oficial al AIEA.
Misteriosul doctor Khan
In urma cu aproape un an, cand a fost dezvaluit opiniei publice drept "creierul" celei mai vaste retele ilicite de proliferare nucleara, americanii habar nu aveau cine este dr. Khan. Personajul era insa familiar agentilor secreti americani si britanici, care il urmareau pe inginerul metalurgist de aproape trei decenii. Cu o armata de spioni pe urmele sale, Khan a reusit sa-si dezvolte operatiunile fara sa dea de banuit. La sfarsitul anilor '80, reusise "performanta" de a vinde tehnologie nucleara Iranului. Afacerea lui s-a extins ulterior spre Coreea de Nord si Libia.
Dr. Khan a studiat in Pakistan si Europa. Esential pentru "cariera" sa a fost un post in Olanda, la o fabrica de centrifuge - echipament pentru imbogatirea uraniului -, pe care l-a obtinut la inceputul anilor '70. Serviciile secrete olandeze l-au luat in vizor pe inginer inca de atunci. De altfel, Khan a fost mutat imediat la o alta sectie a companiei, departe de operatiunile pentru imbogatirea uraniului. "Khan reprezenta un pericol iminent", isi aminteste Fanak Slijper, membru al Campaniei Olandeze impotriva Traficului cu Armament.
Serviciile secrete, pacalite de cercetatorul pakistanez
La scurt timp dupa incident, inginerul a fost chemat acasa de autoritati si delegat sa se ocupe cu proiectul atomic guvernamental, ca masura de protectie fata de programul nuclear al Indiei. Nu a plecat insa cu mainile goale din Olanda, luand cu el planurile pentru centrifuge. Americanii, care se opuneau proiectului, au incercat sa-l impiedice pe Khan. Joseph Nye, profesor la Harvard, care a facut parte din mai multe administratii americane, a povestit cum au incercat serviciile secrete americane sa dejoace planurile nucleare ale Pakistanului. Mizand pe faptul ca pakistanezii vor incerca sa foloseasca plutoniu, Nye a fost trimis in Franta sa opreasca un transport de tehnologie necesara Pakistanului pentru procesarea plutoniului. "Ne-am intors la Washington victoriosi, dar abia dupa aceea am aflat ca dr. Khan furase deja alt tip de tehnologie pentru producerea bombei atomice", isi aminteste Nye.
Khan si-a slefuit cunostintele in domeniul energiei atomice revenind, in repetate randuri, in Olanda. Serviciile secrete olandeze nu l-au arestat, la insistentele americanilor, care pretindeau ca lasandu-l liber vor afla mai multe informatii despre reteaua patronata de acesta.
Filiera chineza
Se pare ca dr. Khan a facut rost de planurile bombei atomice de la chinezi, la inceputul anilor '80. Este vorba de a patra bomba testata de Beijing in 1966. Khan s-a orientat catre o bomba compacta, care putea fi usor atasata unei rachete. Potrivit serviciilor secrete, dr. Khan ar fi obtinut planurile bombei in schimbul tehnologiei referitoare la masinile centrifuge furata din Olanda. Din pacate, serviciile secrete americane au aflat acest lucru abia anul acesta, dupa ce libienii le-au predat o serie de documente referitoare la propriul lor program nuclear, printre care planuri a peste 100 de componente ale unei bombe de mici dimensiuni. Pe marginea acestor planuri erau diverse note scrise de mana, care se refereau la diversi ministri chinezi probabil implicati in tranzactie.
Americanii au fost mereu cu un pas in urma cercetatorului. In anii '90, se presupunea ca Rusia sprijinea Iranul in dezvoltarea programului nuclear. Nimeni nu-l banuia pe Khan, desi acesta era urmarit indeaproape de serviciile secrete, sustine Robert J. Einhorn, un oficial al Departamentului de Stat american. "Daca Iranul va fabrica bomba in urmatorii ani, nu Rusia trebuie condamnata, ci dr. Khan", a explicat oficialul.
Legaturile lui Khan cu Al-Queda raman un mister
Presedintele SUA, George W. Bush, era permanent informat in legatura cu dosarul Khan de catre seful CIA la acea vreme, George Tenet. Nu de mult, acesta declara: "Am reusit sa intram in casa lui, in camerele lui. Am patruns in toate locurile frecventate de oamenii lui Khan". Totusi, misiunea avea limitele ei, impuse de Administratia de la Washington, care este deosebit de sensibila in privinta relatiei cu Pakistanul, un important aliat in lupta impotriva terorismului, cu atat mai mult cu cat existau indicii privind implicarea Guvernului de la Islamabad in reteaua de traficanti de tehnologie nucleara a lui Khan. Stephen J. Hadley, adjunctul consilierului pentru securitate nationala, a fost trimis special in Pakistan, dupa atentatele de la 11 septembrie, pentru a afla informatii privind posibile legaturi intre cercetatorii lui Khan si liderul Al-Queda, Osama ben Laden. Misiunea lui Hadley a esuat, el revenind la Washington fara sa fi clarificat aceasta chestiune, iar investigatiile au intrat in impas.
Libia, prinsa pe picior gresit
Situatia s-a schimbat dramatic in octombrie 2003, cand SUA si aliatii sai au capturat vasul "BBC China", care transporta echipament nuclear produs in Malaezia, precum si alte produse fabricate de reteaua dr. Khan. Destinatia: Libia. Cu dovezile pe masa, Libia a fost constransa sa dezvaluie americanilor toate informatiile referitoare la programul sau nuclear. In cateva saptamani, tone de echipament au fost demontate si transportate la laboratorul de armament nuclear al Departamentului american al Energiei de la Oak Ridge, Tennessee. Secretarul de stat american Colin Powell l-a contactat pe generalul Pervez Musharraf. "I-am spus: "Stim atat de multe in legatura cu acest caz incat suntem nevoiti sa le anuntam public"'', a povestit Powell recent ziaristilor. Urmarea a fost ca dr. Khan si-a marturisit, intr-o emisiune televizata, implicarea in retea, fara a intra insa in detalii. Generalul Musharraf l-a si gratiat, de altfel, pe controversatul cercetator. Iar americanii nu au reusit sa il interogheze direct, Administratia de la Islamabad insistand ca intrebarile sa-i parvina prin intermediul ei.
Semne de intrebare privind Iranul si Coreea de Nord
Serviciile secrete americane sustin ca nu au informatii clare din care sa reiasa ca Iranul si Coreea de Nord ar fi primit din Pakistan planuri pentru construirea de arme nucleare. "Suntem convinsi ca Iranul a facut-o, dar avem nevoie de dovezi", a declarat, prudent, un oficial american. Dr. Khan nu a vorbit niciodata despre relatiile sale cu Coreea de Nord. Washingtonul pretinde, dar nu poate demonstra, ca aceasta tara ar avea doua programe nucleare, unul fiind furnizat chiar de Pakistan.
Administratia Bush este intens criticata pentru modul in care a gestionat dosarul Khan. "Este incredibil cu cata usurinta a tratat Administratia cel mai grav caz de proliferare nucleara din ultima jumatate de secol", a declarat Jack Pritchard, fost membru al Administratiei Clinton, care pana anul trecut a fost trimis special al Departamentului de Stat in Coreea de Nord. "Am cedat pentru ca Musharraf a fost de acord sa colaboreze in lupta antiterorista, iar acum exista temerea ca vanatoarea lui Osama slabeste in intensitate", a declarat Pritchard. "Iar noi ce am aflat de la Khan? Nimic", a continuat el.
Agentii federali americani refuza sa colaboreze cu oamenii lui ElBaradei
In prezent, investigatiile se desfasoara pe doua fronturi, data fiind disputa dintre Administratia Bush si Agentia Internationala pentru Energie Atomica.
Agenti federali sustin ca nu sunt de acord sa furnizeze informatii Agentiei de teama ca acestea ar putea transpira. Americanii sustin ca printre cele 137 de state membre ale IAEA exista cateva interesate sa vaneze secrete nucleare.
Cert este ca atat investigatiile conduse de Washington, cat si cele de la Viena au in vedere importanti aliati ai SUA, precum Egiptul si Arabia Saudita, lucru care complica, fara indoiala, itele si asa incurcate ale afacerii. Pana in prezent, spun oficiali ai serviciilor secrete europene citati de ziarul "New York Times", Agentia condusa de incomodul ElBaradei nu a gasit dovezi palpabile ale unor programe nucleare clandestine dezvoltate de statele mentionate. Complexul dosar Khan este departe de a fi solutionat.

---

Despre autor: