Israelul vrea alegeri libere in Teritorii

Conflictul israeliano-palestinian este, la ora actuala, asemenea Irakului, una din marile probleme care afecteaza intreaga planeta. Ambasadorul Israelului in Romania, Excelenta Sa Rodica Gordon Radian, a acordat, in exclusivitate ziarului ZIUA, un interviu referitor la situatia politica a statului israelian in acest moment, atat din perspectiva problematicii interne, cat si din cea a relatiilor cu partea palestiniana, aflata in pragul scrutinului prezidential pentru alegerea succesorului lui Yasser Arafat.
Israelul a facut o serie de concesii pentru a-si dovedi bunele intentii in privinta desfasurarii unui scrutin linistit, democratic si corect in teritorii, pe data de 9 ianuarie. Ati perceput vreo reactie pozitiva fata de aceste concesii din partea palestinienilor?
Noi am declarat deja ca vom iesi din toate zonele palestiniene cu 72 de ore inainte de alegeri pentru a asigura alegatorilor palestinieni libertatea de a vota cum gandesc ei ca trebuie. Suntem pregatiti pentru a primi observatori internationali. De altfel, am si facut public acest lucru. Stiu ca si din Romania vor participa cinci observatori, in cadrul OSCE. De asemenea, s-a decis, in cadrul intalnirilor bipartite intre Israel si partea palestiniana, ca va fi utilizata aceeasi procedura din 1996 in ceea ce priveste votul palestinienilor cu resedinta in Ierusalim si anume, ei vor putea sa voteze prin posta. Deci, cred ca lucrurile sunt deja stabilite si se pare ca cele trei elemente pe care le-am enumerat dau posibilitatea desfasurarii alegerilor in modul cel mai bun si cu buna vointa a noastra.
Miscarile teroriste Hamas si Jihadul Islamic au anuntat, in repetate randuri, ca vor boicota alegerile. Care ar fi, in opinia dumneavoastra, implicatiile acestui boicot pentru Israel si pentru relatiile israeliano-palestiniene?
In ceea ce priveste Hamasul, se remarca o dezvoltare interesanta, in ultimul timp. Pentru ca, desi Hamasul pare sa fie interesat sa devina parte din Autoritatea Palestiniana, nu trebuie uitat ca Autoritatea Palestiniana s-a nascut o data cu acordul de la Oslo, iar Hamasul este impotriva acestui acord. Deci, ei se afla intr-o anumita dilema si cred ca ar dori sa aiba o buna parte din puterea palestiniana si incearca un demers pentru a crea o opozitie sau un fel de front foarte larg, in care, se pare ca ei vor fi majoritatea. Insa, cu cateva saptamani in urma s-au desfasurat alegeri la Universitatea Anajah. Aceste alegeri, desi sunt la nivel universitar, reprezinta un anumit semn sau sunt percepute ca un anumit semn electoral. In ultimii ani, Hamas a castigat aceste alegeri universitare. De data aceasta, castigatorul a fost Fatah. Este, deci, un semn bun ca si populatia palestiniana considera ca trebuie renegociat, poate, cu Israelul, ca trebuie regandit acest drum de violenta, de Intifada, la care s-a referit, de altfel, zilele trecute, si Mahmud Abbas.
Emisarul ONU pentru Orientul Mijlociu, Terje Roed-Larsen, spera in crearea unui stat palestinian pana in anul 2008, respectiv cu trei ani mai tarziu decat data prevazuta initial de "foaia de parcurs". Cum priveste Israelul aceasta perspectiva?
Eu nu cred ca in acest moment se discuta o data sau o varianta de data pentru infiintarea unui stat palestinian. Inca nu este momentul. De altfel, dupa cum stim cu totii, s-a discutat mult pe aceasta tema in ultimii ani. S-au fixat anumite date care, din pacate, nu au fost respectate, nu din rea-vointa, ci pur si simplu pentru ca situatia pe teren era de natura sa impiedice respectarea datelor propuse. Deci, ideea este, acum, de a avea posibilitatea de a reveni la foaia de parcurs, de a se stopa Intifada si actele de terorism din partea palestinienilor, dupa care va urma si programul de dezangajare a Israelului si se vor crea, speram, conditiile pentru a se ajunge intr-un stadiu final al conflictului.
Hezbollah a lasat amprente clare
Ce puteti spune despre "tactica tunelurilor", in care s-au angajat, de cateva luni, extremistii Hamas, tactica ce ridica serioase probleme pentru Tzahal?
Noi vedem, de cateva luni, poate chiar mai mult, niste amprente destul de clare ale Hezbollah. Hezbollah nu este o organizatie independenta. Dimpotriva, este legata, in mod clar, pe de o parte cu Iranul si, pe de alta parte, cu Siria, prin faptul ca Siria stapaneste tot ce se intampla in Liban si este in stare sa tempereze - sau sa nu tempereze - actele Hezbollah. In ultima perioada, noi vedem, din partea Hamas, tot mai multe actiuni care demonstreaza ca a avut loc, intre Hamas si Hezbollah, un transfer de "stiinte si tehnologii" in ce priveste actele de terorism. Aceste tuneluri descoperite in ultimul timp se numara printre ceea ce am numit "amprentele clare" ale Hezbollah. Asta nu inseamna, insa, ca nu putem lupta eficient impotriva acestor tuneluri. Aceste tuneluri exista in acea portiune numita axa Philadelphia, care desparte granita intre Egipt si Fasia Gaza. Este zona unde au fost sapate tuneluri. Aceste tuneluri sunt folosite, acum, ca mijloc exploziv; ele ar putea fi folosite si pentru transfer de armament si pentru transfer ilicit de persoane si asa mai departe. Una dintre solutiile discutate urmeaza sa fie ajutorul egiptenilor, in ceea ce priveste partea lor de granita intre Fasia Gaza si Egipt. In masura in care va exista o garda mai buna si din partea Egiptului, speram sa nu mai fie sapate asemenea tuneluri si sa nu mai fie folosite.
Israelul si Egiptul au semnat, recent, primul acord de parteneriat strategic bilateral in domeniul industriei si comertului. Ce importanta are acest acord pentru relatiile israeliano-egiptene?
E un acord foarte important, dupa cum s-a vazut in cazul relatiei cu Iordania. De fapt, e un acord unic, as putea spune. Ideea este asemanatoare cu ideea de zone de comert liber, a Europei, insa implica si SUA. As vrea sa subliniez ca Statele Unite, in general, nu prea semneaza acorduri de comert liber cu alte tari. Insa Israelul este printre putinele tari care au un asemenea acord cu Statele Unite. Tot ceea ce se produce in QIZ (zone industriale calificate) este trimis la export in Statele Unite si se bucura de privilegiul de a fi zona de comert liber. In aceste acorduri este specificat ca produsele realizate in QIZ trebuie sa implice un procent redus de forta de munca israeliana si un procent mai ridicat de forta de munca iordaniana si, de acum, si egipteana. Aceste QIZ s-au dovedit foarte avantajoase pentru economia iordaniana, contribuind la o mare parte din exporturile Iordaniei, in ani, si speram ca acelasi lucru se va intampla si in cazul Egiptului. Deci, este un proiect unic, care duce la o cooperare economica intre Israel si Egipt sau Israel si Iordania, aducand beneficii economiei din intreaga zona.
Ministrii de Externe ai tarilor membre ale NATO s-au reunit, pe 8 decembrie, la Bruxelles, pentru prima oara cu omologii lor din sapte tari din zona mediteraneana, intre care Israelul si Egiptul. Ce importanta a avut, pentru Israel, aceasta reuniune?
Israelul doreste consolidarea relatiilor cu NATO
Aceasta reuniune NATO este in cadrul asa-numitului dialog mediteranean, pe care NATO l-a initiat la sfarsitul anului 1994, intai cu sase, apoi cu sapte tari mediteraneene. Recenta reuniune a avut loc la exact 10 ani dupa ce aceasta initiativa a NATO a iesit in public. Dialogul mediteranean poate fi considerat ca o formula mai putin ampla a initiativei de parteneriat care a fost oferita tarilor fost-comuniste dupa sfarsitul razboiului rece. Ideea acestui dialog a fost aceea de a creea o atmosfera mai buna in ceea ce priveste securitatea in zona Mediteranei si de a realiza o cooperare mai buna intre statele din zona, respectiv Magreb si Mashreq. Partenerii de dialog, in afara de Israel, mai sunt Iordania, Egipt, Libia, Algeria, Maroc si Mauritania. Sigur ca ne bucuram de acest pas si asteptam sa consolidam relatiile cu NATO.
Se pare ca Iliescu regreta decorarea lui Vadim
Romania a devenit, pe 16 decembrie, membru cu drepturi depline al Grupului international de lucru pentru cooperarea privind educatia, memoria si studiul Holocaustului (ITF - Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research). Considerati ca aderarea Romaniei la acest organism va contribui la acceptarea si asumarea adevarului istoric de catre tarile unde a existat Holocaust?
Vreau, in primul rand, sa felicit Romania pentru ca a devenit parte a asa-numitului ITF, cum este cunoscut in jargon diplomatic. Acest fapt vine dupa o perioada de mai bine de un an de eforturi serioase intreprinse de Romania in ceea ce priveste studierea Holocaustului, comemorarea Holocaustului si, in special, cercetarea Holocaustului in Romania. Vreau sa va reamintesc: in toamna anului 2003 a fost formata de catre fostul presedinte, Ion Iliescu, Comisia interna de istorie pentru studierea Holocaustului, al carei presedinte este Elie Wiesel. Aceasta comisie si-a publicat, in noiembrie, anul trecut, concluziile foarte clare; la inceputul lunii octombrie, tot anul trecut, a fost comemorata pentru prima oara, o zi dedicata Holocaustului in Romania. Desi Ziua Holocaustului este 9 octombrie, anul acesta comemorarea a fost putin decalata, avand in vedere ca data de 9 a fost intr-o sambata. Romania a facut niste pasi substantiali in ceea ce priveste studierea Holocaustului in liceu si pentru generatia tanara in general. Aceste trei elemente erau decisive pentru acceptarea Romaniei in ITF, organism propus si infiintat de premierul Suediei din 1999. Premierul suedez si-a dat seama ca tinerii sunt foarte prost informati despre Holocaust si ca acest lucru duce si la fenomene de extremism, de xenofobie, de antisemitism si asa mai departe. Romania este de felicitat pentru faptul ca a fost cooptata in aceasta initiativa. Insa, faptul ca a fost primita, de fapt o recunoastere ca este un inceput bun, inseamna, pe de alta parte, ca Romania trebuie, de acum incolo, sa faca pasi mari in ceea ce priveste educatia generatiei tinere. Relatiile romano-israeliene sunt foarte bune si acest element va fi un element care intareste aceste relatii.
Cum comentati acordarea, de catre ex-presedintele Ion Iliescu, pe ultima suta de metri a ultimului sau mandat, a inaltei distinctii Steaua Romaniei lui Corneliu Vadim Tudor?
Mie imi pare foarte rau ca, in ultimele zile ale mandatului, fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, a decorat si membri PRM si anume, pe Corneliu Vadim Tudor si pe Gheorghe Buzatu. Cum am spus deja, in ultimul an, Romania a facut niste pasi foarte importanti in ceea ce priveste trecutul apropiat, perioada Holocaustului - Buzatu fiind unul dintre negationistii cei mai ferventi ai Holocaustului in Romania. Si, de altfel, PRM s-a dovedit intotdeauna ca un element xenofobic, si nu dintre fortele democratice ale Parlamentului Romaniei. Imi pare rau ca s-a intamplat asa. Eu am depus un demers din partea Guvernului israelian in ceea ce priveste decorarea lui Vadim si a lui Buzatu. Acum, privind dintr-o perspectiva foarte scurta, la un interval mic de timp, se pare ca si fostul presedinte Iliescu regreta aceasta decorare si, poate, si alti pasi pe care i-a facut in ultimele zile ale mandatului.
Coalitii de criza
Premierul israelian Ariel Sharon, seful partidului de dreapta Likud (de guvernamant) si Shimon Peres, liderul principalei formatiuni de stanga, Partidul Muncii (de opozitie), au semnat, la 30 decembrie 2004, un acord pentru un Cabinet dreapta-stanga. Cum credeti ca ar evolua situatia interna in Israel daca s-ar realiza, acum, un asemenea gen de alianta guvernamentala?
Zilele acestea va fi prezentat noul guvern israelian in Knesset. Va fi un guvern de uniune nationala, format din doua partide mari, unul din coalitia guvernamentala si altul din opozitie. Este vorba despre Likud, partidul premierului Ariel Sharon, si de Partidul Muncii, care va intra in guvern pentru a sustine planul de dezangajare al premierului Ariel Sharon. In primul rand, aceasta este si ideologia Partidului Muncii, iar acest plan de dezangajare este sustinut si de majoritatea publicului israelian. In Israel am avut de cateva ori aceasta experienta a guvernelor de unitate nationala, cand erau pe agenda niste probleme foarte serioase in ceea ce priveste securitatea nationala. Primul guvern de acest fel a fost in 1967, pe fondul crizei care a dus la razboiul de sase zile. De atunci au mai existat cateva guverne de unitate nationala, tot in conditii de criza. De fapt, scena politica israeliana a fost dominata, timp de aproape 30 de ani, de un singur partid. Chiar in 1967, Partidul Muncii avea majoritatea necesara, insa a simtit, totusi, nevoia de a avea un astfel de guvern cand exista o problema legata de siguranta nationala. Din anii '80 si pana in prezent, politica Israelului este, mai mult sau mai putin, divizata - intre Likud si partide care sunt mai de dreapta decat Likud si intre Partidul Muncii si partide care sunt mai de stanga decat Partidul Muncii. Totusi, mai sunt momente in care se simte nevoia de un centru politic rational, sa spunem asa. Acum ne aflam intr-un asemenea moment, inca o data, in ceea ce priveste planul de dezangajare. Deci, acest guvern are un mandat foarte clar, si anume, de a asigura buna desfasurare a acestui plan. Alaturi de Likud si Partidul Muncii, va fi cooptata la guvernare si o mica formatiune religioasa, astfel incat premierul Sharon sa dispuna de o majoritate sigura.
Stiti ca noul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a facut eforturi deosebite pentru formarea unei coalitii guvernamentale functionale, in conditiile in care structura Parlamentului rezultat in urma alegerilor din 28 decembrie este atipica. Cum ati califica situatia politica din Romania la aceasta data?
O asemenea situatie nu este straina democratiilor; se mai afla si in alte locuri, nu numai in Israel. In aceste conditii se cauta formarea acelei coalitii care sa permita o buna desfasurare a planului de guvernare. In cazul Romaniei, mi se pare ca este foarte clar: Romania trebuie sa se pregateasca pentru integrarea in Uniunea Europeana si are mult de lucru pe acest plan. Eu pot numai sa urez politicii romanesti mult succes in indeplinirea acestui obiectiv.

---

Despre autor: