Copiii și nu numai merg cu colindul până noaptea târziu, imediat după slujba de la biserică, unde oamenii participă într-un număr foarte mare. Aceștia primesc nuci, mere, cozonaci, dar și cu vin, horincă sau cârnați.
De la Solar Studio/Shutterstock
Umblatul cu „capra” a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor la animalele din turmele păstorilor și recolte bogate.
De la Solar Studio/Shutterstock
Viflaimul reprezintă o scenetă de teatru popular în care apar mai multe personaje biblice care au legătură cu momentul Nașterii Domnului. În doar câteva dintre satele din nord se mai poate întâlni acest obicei.
De la Solar Studio/Shutterstock
Brondoșii sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale; cămașă și pantaloni de culoare albă și care pe cap poartă măști confecționate din piei de oaie sau de capră. Este un obicei specfic orașului Cavnic, care se practică între Crăciun și Anul Nou.
De la CristiDumi/Shutterstock
În Bozânta Mare, Bozânta Mică, Arieșu de Câmp, Ardusat, Bârgău, Merișor, Vergelul este petrecerea cea mai așteptată cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Acesta era, în trecut, un dans la șură, iar acum se desfășoară la căminul cultural.
De la MMCez/Shutterstock
Există o serie de superstiții pe care moroșenii le au precum:
- nu se dă cu mătura
- nu se spală rufe
- nu se dă nimic cu împrumut
- se dă de mâncare pe săturate la animalele din gospodărie
De la Natali-Natali love/Shutterstock
În casele moroșenilor se mai păstrează încă tradițiile și obceiurile specifice Sărbătorilor de iarnă. Această zonă a țării arată precum un colț de rai în luna decembrie și tocmai din acest motiv, tot mai mulți români din alte colțuri ale țării preferă să meargă de Crăciun în satele din nordul țării. Vor să simtă din plin magia Crăciunului și nu regretă alegerea făcută.
Foloseste formularul de mai jos
