10+ traditii romanesti de Craciun: ce sa faci si ce sa NU faci in zilele care urmeaza

In casele in care exista fete de maritat, nu se spala si nu se coase de la Craciun pana la Boboteaza.

In zilele de Craciun nu ar fi bine sa injuri, sa barfesti, sa uneltesti impotriva impotriva celorlalti sau sa te razbuni pentru socoteli mai vechi, intrucat se spune se vor inregistra pierderi banesti.

In mentalul colectiv s-a incetatenit ideea potrivit carora cei care muncesc de Soborul Maicii Domnului nu vor mai avea nicio zi libera tot anul.

• Fetele si flacaii joaca pe 26 decembrie pentru a se bucura de tineretea lor. Persoanele care danseaza cel mai mult si cel mai aprig vor fi sanatoase tot anul.
• In a doua zi de Craciun se colinda casa preotului.
• Nu se spala haine, intrucat apa varsata pe rufe o vei folosi pentru vindecarea ranilor.

Pentru a nu se imbolnavi in anul care urmeaza, nu putini sunt cei care intreprind anumite ritualuri in ziua de Craciun: de exemplu, mananca un mar, pun o moneda, ceva de argint si o nuca in apa in care se spala, astfel incat sa nu faca vizite prea curand la spital, potrivit stirileprotv.ro. In egala masura, in zonele rurale se mai obinuieste ca oamenii sa puna mana pe toate uneltele, pentru a putea sa le foloseasca sanatosi si cu spor in anul care urmeaza.

Se spune ca pentru a avea noroc pe viitor, pe masa trebuie sa stea graul pus la incoltit de Sfantul Andrei si sa nu lipseasca placinta. Pentru prosperitate ar fi bine ca toti invitatii sa guste din ea, dupa ce in prealabil s-a pus un inel, un degetar si un ban. Ce insemnatate au acestea pentru cei care le gasesc? Inelul inseamna nunta, degetarul - an infloritor, iar banul - noroc.

Pentru a se asigura ca duhurile rele stau la distanta, oamenii obisnuiesc sa se dea seara cu usturoi pe frunte, genunchi si coate.

In mentalul colectiv s-a incetatenit ideea potrivit careia ar fi bine sa se lase o lumanare aprinsa seara in fereastra. In cazul in care va arde toata atunci inseamna noroc, daca se va stinge nu e de bun augur.

Chiar daca au fost sa colinde familiile din zona in care locuiesc in Ajunul Craciunului, flacaii obisnuiesc sa mearga si in seara de Craciun sa cante, de regula, "Steaua", pentru a anunta astfel venirea pe lume a Mantuitorului. De regula, colindele cantate in acesta seara impresioneaza atat prin melodie, cat si prin continut. Apoi, din prima zi de Craciun si pana la Sfantul Vasile sau Boboteaza, copiii umbla cu steaua.

In zilele de Craciun toata familia se bucura de bucatele traditionale. Daca nu se taie porcul, se mai pregateste supa sau friptura dintr-o gaina grasa. Aceasta ar fi alegerea ideala, tinand cont ca in credintele vechi ale poporului roman se spunea ca nu este bine sa consumam porc pentru ca vitele sa nu se imbolnaveasca si pentru ca porcii sa nu dispara in anul care urmeaza. De asemenea, se spune ca in ziua de Craciun este bine sa mananci carne de vrabie pentru a fi mai agil si usor la munca in anul care urmeaza.

In a doua zi de Craciun, inca se mai pastreaza obiceiul mersului "cu colacul" la nasi. Colacul traditional consta din sapte paini, doua sticle cu tuica, trei sticle de vin, un cocos, trei pui sau alte oratanii, o coasta de porc si sapte coti de trandafiri (carnati). La sosire, finul saruta mana nasei si se imbratiseaza de trei ori cu nasul, rostind "De la noi putin, de la Dumnezeu mult!", noteAza romaniatv.net.