Ziua in care se sfintesc apele! Traditii si interdictii de Izvorul Tamaduirii

La originea acestei sarbatori stau minunile savarsite la un izvor din apropierea Constantinopolului: dupa ce s-a spalat cu apa unui izvor din jurul acestui loc, unde a ajuns gratie imparatului Leon, un orb a primit vedere. La randul sau, imparatul Iustinian s-a vindecat de o boala grea dupa ce a baut apa tot din acest izvor, scrie crestinortodox.ro. Drept multumire acesta din urma a ctitorit o biserica, care a fost distrusa, insa, de otomani. Credinciosii sunt de parere ca acest izvor a vindecat o serie de boli, tamaduind totodata mai multe rani si suferinte.

In aceasta zi, se sfintesc apele, slujba fiind cunoscuta sub denumirea de Aghiasma Mica. Credinciosii vin sa ia apa sfintita, care poata fi bauta tot anul, de la Biserica. De asemenea, dupa ce preotul sfinteste apa, acesta ii stropeste pe credinciosi in timp ce se canta troparul, scrie calendarulortodox.ro.

In anumite regiuni se remarca obiceiul de a se face un legamant cu martori, in casa sau in gradini, in jurul unui pom inflorit, scrie ele.ro. Legamantul respectiv trebuie spus cu voce tare. In plus persoanele care il rostesc trebuie sa faca schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de cele mai multe ori o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.

Potrivit traditiei de Izvorul Tamaduirii, in anumite regiuni, se faceau vraji. Se spune ca in joia din Saptamana Luminata se lasa un vas cu apa in Biserica care se va recupera vineri, dupa slujba. Cine folosea apa respectiva avea norocul de a spala o serie de necazuri.

Se spune ca de  Izvorul Tamaduirii nu se lucreaza, caci, in trecut, cine lucra era lovit de o boala din care nu isi mai revenea pana la moarte.