Toxinele din mediul inconjurator, cum ar fi pesticidele, insecticidele, erbicidele si solventii pe baza de petrol (hidrocarburi, vopsele, adezivi) ar trebui evitate pe cat posibil. In creierul suferinzilor de Parkinson a fost descoperit un nivel ridicat al acestor substante chimice, fapt ce a condus la concluzia cercetatorilor ca ele ar putea contribui la declansarea bolii. Desigur trebuie redus si nivelul de toxine alimentare, cum ar fi alcoolul si cofeina. Prin evitarea acestora se reduce sarcina de detoxifiere.
Consumul legumelor proaspete, crude
2/8
In urma studiilor, s-a constatat ca o cantitate insuficienta de vitamina B, cunoscuta mai bine drept acid folic, poate creste riscul aparitiei bolii Parkinson. Legumele proapete, crude ca spanacul, sparanghelul, broccoli, varza, fasolea, lintea, sfecla, telina si nu numai sunt o sursa excelenta de acid folic.
Homocisteina este un aminoacid care este toxic la un nivel ridicat, iar unele studii au constatat ca acesta este crescuta la persoanele cu maladia Parkinson. Inca nu se stie daca un nivel mai ridicat de homocisteina contribuie la dezvoltarea bolii Parkinson sau daca medicamentele pentru Parkinson contribuie la cresterea nivelului de homocisteina. Oricum ar fi, reducerea homocisteinei la un nivel optim este o idee buna. Nutrientii necesari pentru a reduce homocisteina sunt acidul folic, vitaminele B6 (morcovi, avocado) si B12 (ficat, somon), zinc (ciocolata, nuci, linte, fasole) si betaina (spanac, cereale, sfecla).
O dieta prea bogata in fier creste riscul dezvoltarii acestei boli. Desigur, fierul este un element necesar organismului, insa nu trebuie abuzat. Prea mult fier poate avea efecte devastatoare asupra organismului: el poate contribui la stresul oxidativ, care rezulta atunci cand celulele elibereaza radicalii liberi. Stresul oxidativ poate contribui la degenerarea celulelor creierului regasite in boala Parkinson. Masurati-va constant nivelul de fier pentru optimizarea sanatatii!
Efectele anti-inflamatorii ale acizilor grasi Omega 3 pot fi benefice pentru inflamatiile neuronilor, caracteristica a bolii Parkinson. Pentru asimilarea acestor acizi ar trebui cosumat peste: somon, hering, ansoa, sardine, pastrav, macrou.
Similar fierului, excesul de mangan se poate dovedi daunator organismului, contribuind la declansarea stresului oxidativ. In ciuda faptului ca are potentialul de a creea probleme majore, comunitatea medicala nu confera atentia cuvenita toxicitatii manganului. Desigur, alimente ca migdale sau lapte, trebuie consumate si sunt benefice sanatatii. Trebuie urmarita cantitatea de mangan pe care o contin si evitat abuzul pentru a se asigura nivelul optim.
Studiile au aratat ca, in creier, exista receptori pentru vitamina D si ca aceasta imbunatateste factorul neurotrofic derivat din creier. De asemenea, la fel ca si acizii Omega 3, aceasta este un anti-inflamator. Printre alimentele bogate in vitamina D, care ar trebui consumate frecvent se numara: ciupercile, ouale, laptele, somonul, dar nu numai.
Consumul alimentelor bogate in magneziu
8/8
Magneziul este un mineral care actioneaza ca un relaxant muscular. Indiciile de deficit sunt: tremor sau spasme musculare, slabiciune musculara, insomnie sau nervozitate, tensiune arteriala ridicata, batai neregulate ale inimii, constipatie, hiperactivitate, depresie. Avand in vedere modul de manifestare a bolii Parkinson, prin tremor, in special, magneziul este o sursa foarte buna care trebuie extrasa din alimente ca: ciocolata, banane, nuci, avocado, salvie, busuioc, etc. pentru a preveni aparitia maladiei.
Nu exista un tratament specific prin care s-ar putea preveni instalarea acestei boli in organism. Insa, printr-o dieta echilibrata, mediteraneeana de preferinta, si alte cateva elemente importante care trebuie evitate, se poate intarzia sau chiar preveni boala degenerativa care creaza tremorul de care toti ne speriem. Mercola.com si foodforthebrain.org furnizeaza cateva sugestii pretioase, care ar trebui respectate daca vrem sa ne mentinem sanatosi cat mai mult timp.
