Fata NECUNOSCUTA a Universului! Curiozitati umitoare despre spatiul cosmic

Cea mai apropiata planeta de Soare are gheata pe suprafata sa! Suna surprinzator, dar gheata se gaseste in cratere umbrite permanent. In plus, o zi pe Mercur dureaza, aproximativ, cat 59 zile pe pamant.

• Astronautii au adus de pe luna aproximativ 380 kg de pietre.
• In urma unui studiu, in timpul aselenizarii, o oglinda a fost lasata pe suprafata Lunii. Aceasta a reflectat un fascicul laser care a masurat cu o precizie uimitoare distanta Luna-Pamant.
• Pentru ca Luna nu are atmosfera sau vant, urmele astronautilor care au ajuns pe suprafata sa prafuita, inca din 1969, sunt si astazi, perfect conservate.
• Astronautii pot sari pana la 4 metri pe Luna, caci gravitatia pe suprafata Lunii este de 17% (aproximativ de sase ori mai slaba decat cea a Pamantului).

Planetele au camp magnetic in jurul lor datorita fierului lichid din nucleele lor. Pe masura ce planetele se rotesc se genereaza curent electric care creeaza campul magnetic. De exemplu, in momentul in care vedem aurore stralucitoare pe cer, este ceea ce se intampla atunci cand particulele Soarelui aluneca de-a lungul liniilor de camp magnetic si interactioneaza cu atmosfera superioara a Pamantului.

• Eruptiile solare ajung la temperaturi de 10 milioane° C si au energia a un milion de bombe atomice.
• Soarele are o varsta de aproximativ 5 miliarde de ani si va mai trai probabil aproximativ 10 miliarde de ani.
• Soarele cantareste 2.000 de miliarde de miliarde de tone - aproximativ de 300.000 de ori mai mult decat Pamantul - cu toate ca este compus aproape in intregime din hidrogen si heliu, cele mai usoare gaze din Univers.
• Soarele devine fierbinte, pentru ca este atat de mare incat presiunea din miezul sau este extraordinara - suficient pentru a forta nucleele atomilor de hidrogen sa fuzioneze cu atomii de heliu. Aceasta reactie nucleara este ca o bomba atomica gigantica si elibereaza cantitati uriase de energie termica.
• Reactiile de fuziune nucleara din interiorul Soarelui trimit miliarde de fotoni de lumina in fiecare minut, insa dureaza 10 milioane ani pentru a ajunge la suprafata sa.

• Exista aproximativ 20 de trilioane de galaxii in univers.
• Galaxiile se gasesc, de regula, in grupuri. Un grup poate avea pana la 30 de galaxii.
• Bomba de la Hiroshima a eliberat 84 trilioane de jouli de energie. O supernova elibereaza 125.000 trilioane.
• Calea Lactee apartine unui grup de 30 de galaxii numit Grupul Local, care este la 7 milioane de ani lumina departare.

• Culoarea rosiatica se datoreaza oxidarii fierului din solul sau.
• Vulcanul Olympus Mons de pe Marte este cel mai mare din sistemul solar. Acopera aceeasi arie ca si Irlanda si este de trei ori mai inalt decat Muntele Everest.
• Atmosfera planetei Marte era, in trecut, mai densa. Oameni de stiinta cred ca acest lucru a fost cauzat  de energia Soarelui, care a impins moleculele mai usoare din atmosfera Marte peste milioane de ani, densitatea scazand, astfel, o data cu trecerea timpului.

• Coada unei comte se formeaza pe masura ce aceasta se apropie de Soare si incepe sa se topeasca. Ceea ce vedem stralucind de fapt este lumina soarelui pe care aceasta o capteaza.
• Cometa Shoemaker-Levy 9 a lovit planeta Jupiter, in iulie 1994, avand cel mai mare impact asistat vreodata.

In timp ce pe Pamant suntem preocupati de uragane, puterea acestor furtuni nu este nici pe departe asemanatoare cu cea inregistrata pe Neptun. Conform NASA, la cele mai inalte altitudini ale sale, viteza vantul atinge mai mult de 1 770 km/h, adica mai rapid decat viteza sunetului pe Pamant, la nivelul marii.

• Stelele din fiecare constelatie sunt denumite dupa alfabetul grecesc: cea mai luminoasa stea din constelatie se numeste Alfa, urmatoarea ca intensitate a luminii se numeste Beta si tot asa.
• Stelele revin in acelasi loc pe cer noaptea la fiecare 23 de ore, 56 minute si 4.09 secunde. Aceasta este o zi siderala (zi stea).
• Cele mai luminoase stele pe care le vedem noaptea pe cer, nu sunt de fapt stele, ci planetele Jupiter, Venus, Marte si Mercur.

• Universul are aproximativ 15 miliarde de ani, insa estimarile variaza.
• O problema in elaborarea varstei Universului este ca exista stele din galaxia noastra, care sunt considerate a fi de 14-18 miliarde de ani - adica mai mult decat varsta estimata a Universului. Deci, fie stelele sunt mai tinere, fie Universul mai batran decat se estimeaza.
• Universul a fost considerat a fi tot ceea ce ar putea exista vreodata, insa teorii recente, de exemplu Big Bang, sugereaza ca universul nostru poate fi doar una din bulele nenumarate de spatiu-timp.
• Viitorul depinde de cat de multa materie intunecata exista. Daca exista in cantitati prea mari, gravitatea acesteia va opri in cele din urma expansiunea Universului si-l va micsora, din nou.