In Ajunul sarbatorii de Sf. Dumitru se aprind focuri, peste care sar copiii pentru a fi sanatosi tot anul. Focul are si menirea de a alunga fiarele si de a incalzi mortii. Dupa ce focul este stins, taranii arunca un carbune in gradina, ca aceasta sa primeasca putere de a rodi.
In credinta populara, anul este impartit in doua anotimpuri: vara si iarna. Daca Sfantul Gheorghe "incuie" iarna si infrunzeste intreaga natura, Sfantul Dumitru desfrunzeste codrul si usuca toate plantele. Exista credinta ca, in ziua Sf. Dumitru, caldura intra in pamant si gerul incepe sa-si arate coltii.
Se afla cum va fi iarna
3/8
Ciobanii isi aseaza cojocul in mijlocul oilor si asteapta sa vada ce oaie se va aseza pe el. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna, iar daca se va culca o oaie alba, anotimpul rece va fi aspru.
In aceasta zi se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza.
Nu se palnteaza usturoi
5/8
In anumite zone ale tarii se spune ca persoanele care vor semana usturoiul dupa Sf. Dumitru vor avea parte anul viitor doar de paguba.
Pieptanatul este interzis
6/8
Batranele cred ca nu e bine sa te piepteni de Samedru pentru ca atragi numai primejdii.
Daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, iarna va fi aspra, cu zapezi grele.
In aceasta zi se sfintesc cateva fire de busuioc la biserica si apoi se duc acasa si se atarna de oglinda. Numarul petitorilor care vor trece pragul casei cu intentia de casatorie este egal cu numarul celor care observa busuiocul la oglinda.
In traditia populara romaneasca, Sfantul Dumitru este considerat patronul pastorilor sau cel care desfrunzeste codrul si usuca toate plantele. Iata ce traditii si obiceiuri are poporul roman cu privire la aceasta mare sarbatoare.
