Sfantul Apostol Andrei: Cum se sarbatorea in trecut Ocrotitorul Romanilor?

Sfantul Apostol Andrei a fost fratele Sfantului Petru si impreuna cu acesta au fost primii ucenici ai lui Hristos. Dupa Pogorarea Sfantului Duh, prin tragere la sorti, Apostolii au primit teritoriile unde sa predice, Apostolului Andrei revenindu-i sarcina sa predice in Scytia si Asia Mica.

Nu se cunoaste exact anul mortii sale dar se presupune ca ar fi fost in timpul uneia dintre persecutriile lui Nero (54-68) sau Dioceltian (81-96). Potrivit traditiei, Apostolul Andrei a fost rastignit la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de “X”, careia i s-a spus “Crucea Sfantului Andrei”. In 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat de Biserica Ortodoxa Romana “Ocrotitorul Romaniei”.

Santandrei este o mare divinitate geto-daca, dedicata unui zeu autohton, patron al lupilor, peste care crestinii l-au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei. Acesta a preluat numele si data celebrate de Apostolul Andrei (30 noiembrie).

Noaptea de Santandrei (29-30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice pastreaza numeroase urme precrestine.

Aparitia Mosului Andrei si a Mosului Nicolae, doua divinitati ajunse la varsta senectutii si deci a mortii, inceputul iernii si punerea in miscare a haitelor de lupi sunt semne evidente de imbatranire si degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deterioreaza, ajungand in noaptea de 29 spre 30 noiembrie la starea simbolica de haos, cea de dinaintea creatiei.

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in partea de est a tarii in noaptea de Santandrei petreceri in randul tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Tinerii obisnuiau sa se costumeze si sa unga cu usturoi ferestrele si usile caselor pentru a se feri de actiunea malefica a strigoilor si a moroilor.

Local petrecerea se numea Noaptea Strigoilor, cand strigoii vii (oamenii care se nasteau din legaturi incestoase, sau cu diverse malformatii – cu o vertebra in plus, sau coada, cum se spunea pe vremuri) isi parasesc trupurile iar strigoii morti ies din morminte pentru a provoca suferinta oamenilor: sug sangele celor vii, iau puterea barbatilor, fura sporul vitelor, etc. In tot acest timp tinerii petreceau in vatra satului pana dimineata iar toata aceasta bucurie fara limite, acompaniata de excese culinare se petrecea chiar in postul Craciunului.

Este o noapte in care spiritele mortilor ies din morminte si impreuna cu strigoii vii se iau la bataie pe la hoatre, rascruci de drumuri sau alte locuri necurate. Duelurile cu coasele furate din gospodariile oamenilor se prelungesc pana in zori cand spatiul se purifica si duhurile mortilor si ale viilor se intorc de unde plecasera. Cand strigoii morti nu au cu cine se duela se duc pe la casele oamenilor pentru a le suge sangele.

In trecut, moartea si renasterea divinitatii adorate si a timpului anual cu care aceasta se confunda, era substituita de un sacrificiu sacru (animal, pasare, om, pom sau a unui obiect insufletit simbolic). Bocetul Andreiului este un obicei atestat la romanii din Trasnistria care atesta suprapunera sarbatorii crestine a Sfantului Andrei peste Anul Nou dacic.

Fetele obisnuiau sa confectioneze o papusa din carpa, pe care o numau Andreiu (substitut al anului vechi) si pe care o asezau pe un pat ca pe un mort pentru a o jeli. Din aceasta traditie lipseste marele sacrificiu, jertfa rituala a animalului care personifica divinitatea insa este posibil ca una dintre traditile care au migrat de la Anul Nou dacic la Anoul Nou contemporan, celebrat la solstitiul de iarna, sa fi fost sacrificiului porcului, potrivit crestinortodox.ro.

Usturoiul a jucat un rol apotropaic in unele ceremonialuri magice.

Se stie dintotdeauna ca diavolul nu poate suferi mirosul de usturoi si de aceea acesta este folosit in protectia impotriva fortelor diavolesti.

In noaptea Sfantului Andrei, oamenii se adunau intr-o casa pentru a priveghea usturoiul ca pe un mort. Il puneau pe o masa si stateau in jurul lui de vorba pana la miezul noptii sau pana in zori de zi. In unele localitati alaturi de capatana de usturoi se punea si o lumanare care se lasa sa arda pana la epuizare. Dimineata, fetele infigeau usturoiul privegheat intr-un ghiveci cu flori si urmareau sa vada cati catei au inflorit. Numarul firelor incoltite indica numarul copiilor pe care fata care a plantat usturoiul urma sa ii nasca, scrie formula-as.ro.

Fata de maritat prepara o “Turtica de Andrei”, turta subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita pe care o mananca inainte de culcare. Baiatul care ii va aduce in vis un pahar cu apa sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta.

Batranii, nestiutori de carte dar cititori in stele observau cerul in noaptea de Santandrei pentru a prevesti daca anul care vine va fi bogat sau sarac, secetos au ploios, etc.

Obiceiul de a semana intr-o oala de pamant grau in noaptea de Santandrei pentru a interpreta rodnicia anului care vine a ramas si in ziua de astazi.