Opt femei care au schimbat lumea cu inventiile lor

La sfarsitul secolul XVIII traia o femeie pe nume Tabitha Babbitt. Ea facea parte dintr-o comunitate religioasa izolationista din statul Massachusetts.

Tabitha era tesatoare de profesie dar a observat ca barbatii se speteau foarte tare cu fierastraiele lungi pe care doi barbati trebuiau sa le manevreze, pentru a taia in cele din urma copacul. Desi fierastraul era tras inainte si inapoi, numai cand era tras inainte, lama taia din copac.

Pentru Babbitt aceasta reprezenta o risipa de energie, prin urmare a creat un prototip de fierastrau circular cand a atasat o lama de roata ei de tesut. Acelasi model de fierastrau circular urma sa fie folosit in fabrici, dar Babbitt nu a aplicat pentru un brevet de invetator, potrivit howstuffworks.com.

Hedy Lamarr era deja o actrita faimoasa cand a izbucnit Al Doilea Razboi Mondial. De origine austriaca, actrita a jucat in filme precum Ecstasy (1933), Algiers (1938), Comrade X (1940), Come Live With Me (1941), Ziegfeld Girl (1941), The Heavenly Body (1941), The Conspirators (1944), The Strange Woman (1946), Samson and Delilah (1949), The Love of Three Queens (1954). 

Impreuna cu muzicianul George Antheil a patentat "sistemul secret de comunicatii" in 1942. Sistemul permitea manipularea frecventelor radio, se baza pe saltul in frecventa si a fost folosit in cel de-Al Doilea Razboi Mondial pentru a evita detectarea ori manipularea torpilelor de catre adversari.

Zeci de ani mai tarziu, aspectul esential al inventiei, saltul in frecventa, a format baza progresului incredibil in tehnologia comunicatiilor wireless. Telefoanele mobile, Wi-Fi, lumea moderna asa cum o stim astazi decurge din patentul original pe care l-a creat Hedy pentru a lupta cu nazistii, scrie scientia.ro.

Intr-o vizita la New York la inceputul secolului XX, Mary Anderson a observat ca soferii noilor aparute automobile trebuiau sa deschida usa si sa scoata capul afara in conditii de ploaie sau de ninsoare pentru ca altfel nu puteau sa vada.

Astfel lui Anderson i-a venit ideea sa inventeze un curatator de parbrize, sub forma unui brat mecanic cu o banda de cauciuc atasata, care sa fie manevrat de sofer din scaunul sau. 

Mary Anderson a obtinut brevetul de inventator pentru stergatorul de parbrize in 1903. In 1916, acesta a devenit o dotare standard pentru toate masinile produse in SUA, potrivit about.com.

Totul a inceput cu ceasurile din casa, pe care micuta Grace Murray Hooper le dezasambla pentru a vedea cum functioneaza. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Hooper a urmat o cariera militara si a fost a treia persoana care sa programeze computerul IBM Harvard Mark 1.

Intre anii 1959 si 1961, Hooper a condus echipa care a inventat COBOL (Common Business-Oriented Language), unul dintre primele limbaje de programare si implicit, una dintre primele metode avansate de comunicare intre utilizator si calculator. 

In urmatorii ani, Hooper a investit foarte mult timp in popularizarea limbajelor de programare. Pentru contributiile sale a castigat Medalia Nationala A Tehnologiei, prezentata de presedintele George Bush in 1991. 

Josephine Cochrane era o femeie incapatanata, care desi era casatorita cu politicianul William Cochran, insista sa-si scrie numele cu un "e" la sfarsit. Cei doi traiau la mijlocul secolului XIX in Shelby, Illinois. Intr-o zi, Josephine a remarcat ca portelanurile sale se ciobeau pentru ca servitorii nu erau destul de precauti cand spalau vasele. Josephine s-a apucat sa-si spele singura vasele dar trebuia sa existe un mod mai demn de a se indeplini sarcina. 

Josephine Cochrane a stat si s-a gandit ca este nevoie de o inventie care foloseste jeturi de apa si un suport pentru vase. Dupa ce sotul ei s-a stins din viata, Josephine s-a apucat serios de treaba si promova Masina de Spalat Vase Garis-Cochran in ziare, potrivit uh.edu. 

In 1893 a primit o comanda mare pentru o expozitie care voia sa foloseasca masinile de spalat in bucatarii, iar astfel compania lui Josephine Cochrane a crescut din ce in ce mai mult, pana cand in 1940 a devenit o parte din Corporatia Whirlpool.

Foarte putine se stiu despre Florence Parpart care in 1914 a obtinut brevetul pentru primul frigider. Conform datelor de recensamant, toata viata ei a fost "casnica". Multi cred ca logodnicul lui Parpart a ajutat-o sa dezvolte circuitele electrice necesare pentru functionarea frigiderului. 

Parpart avea simtul afacerilor si a stiut sa mearga cu inventia sa la toate targurile, si-a dezvoltat propriile campanii de promovare si alaturi de sotul ei, a administrat procesul de fabricare a frigiderelor, scrie Cathy Horton.

 Nimeni nu poate nega ca vestele anti-glont au salvat multe vieti, iar persoana responsabila pentru toate acele salvari de ultim moment este o femeie. 

Stephanie Kwolek s-a angajat temporar (credea ea) la compania DuPont in 1946, inainte de a pleca sa studieze Medicina. In 1964, tot acolo era si lucra in departamentul de cercetare. Obiectivul era sa transforme polimerii in fibre sintetice puternice. Una dintre solutiile cu care a lucrat era asa de ciudata, incat operatorul masinii de tesut care ar fi trebuit sa creeze materialul propriu-zis nici nu a vrut sa puna masina la treaba.

Kwolek l-a convins in cele din urma, iar din materialul creat de ea in laborator a iesit o fibra care era la fel de rezistenta precum otelul. Materialul a fost numit "Kevlar" si din el se fabrica veste de anti-glont, casti si echipament de protectie, cauciucuri, schi-uri etc.

Fursecurile cu fulgi de ciocolata nu iti salveaza viata, dar sigur ti-o fac mai placuta. 

In 1930, Ruth Wakefield si sotul ei erau proprietarii unui mic hotel la marginea orasului Boston. Intr-o zi, Ruth facea fursecuri pentru oaspetii sai, dar reteta cerea sa se adauge ciocolata topita in coca. Din moment ce nu mai era ciocolata de gatit in casa, femeia a luat un baton Nestle, l-a maruntit si l-a adaugat in coca, crezand ca ciocolata se va topi. Bucatelele de ciocolata si-au pastrat forma si astfel s-a nascut fursecul cu fulgi de ciocolata (chocolate chip cookie). 

Nestle a observat ca vanzarile de batoane au crescut in Boston si au investigat sursa succesului. Fursecurile doamnei Wakefield erau deja foarte populare in zona. Nestle si Ruth Wakefield au cazut la o intelegere: Nestle putea sa tipareasca reteta pentru fursecuri pe ambalajele produselor sale, iar Ruth Wakefield primea ciocolata gratis... pentru toata viata ei. 

Cel mai delicios troc facut vreodata.