Pastele, intre obiceiuri stravechi si asteptarea Iepurasului!

• Iepurasul de Paste, simbol pagan?

Iepurasul de Paste este un simbol pagan, emblema a fertilitatii, asociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupa Inviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania, pe la 1590. In unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate altfel in noaptea dinaintea Pastelui.

Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma aminteste de Invierea lui Iisus Hristos.

• Obiceiuri de Paste la catolici

La catolici, care anul acesta sarbatoresc Pastele odata cu ortodocsii, exista o serie de obiceiuri specifice, care se regasesc in Transilvania. Cel mai spectaculos si mai bine cunoscut este Stropitul, practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea "Ostera", de unde provine si denumirea Pastelui -"Ostern".

• Baietii si barbatii stropesc fetele si femeile, in a doua zi a Pastelui Catolic, potrivit unui obicei stravechi originar din Germania. Scopul este ca acestea sa-si pastreze frumusetea si fertilitatea pe tot parcursul anului. Grupuri de sateni colinda prin sat pana seara tarziu, pentru ca nicio fata sa nu ramana nestropita. La origine, pentru stropit se foloseau galeti cu apa de izvor, simbolul purificarii inca din precrestinism, acestea fiind inlocuite in prezent cu sticlute de parfum. In satele populate de nemti exista obiceiul impodobirii fantanilor - sursa de apa - cu oua colorate de Paste.

In Ardeal, tinerii maghiari obisnuiesc sa impodobeasca, de sambata noaptea, cu crengi de brad portile caselor unde locuiesc fete nemaritate. Fetele care au pandit toata noaptea la ferestre stiu pe cine sa rasplateasca, astfel ca flacaii primesc in ziua de Paste bucate sau bani.

• Si pentru ca romanilor Pastele li s-a parut foarte important, au mai imaginat si alte "feluri" de Pasti. Peste o saptamana dupa duminica Pastilor, in prima zi de luni o parte din crestinii ortodocsi obisnuiesc sa sarbatoreasca Pastele Blajinilor. Aceasta sarbatoare mai este numita si Prohoadele, Pastele Mortilor sau Lunea Mortilor, fiind dedicata dedicata spiritelor mosilor si stramosilor, potrivit MEDIAFAX.
  

Si tot asa a fost "inventat" Pastele Cailor, sarbatoare cu data mobila (ziua de joi din a sasea saptamana care urmeaza dupa Paste), cand se crede ca, pentru un ceas, o singura data pe an, se satura caii de pascut iarba. Importanta sarbatorii s-a diminuat treptat, capatand un inteles peiorativ: a nu inapoia ceea ce ai imprumutat, a amana pana la "Sfantul asteapta", a nu te tine de cuvant. In legende si in unele colinde, sensul nou al sarbatorii este pus pe seama blestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegatoare, in permanenta nesatule, de catre Maica Domnului, care a fost incomodata de tropotul, nechezatul, mancatul si rontaitul nutretului in timpul nasterii lui Iisus, in ieslea din grajdul lui Craciun. Cu variante si credinte locale, sarbatoarea a fost atestata pretutindeni in Romania.

Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intai curatenia si bucatele care se fac in casa. Preparatele de Paste, care in general nu lipsesc de pe masa, sunt ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru facut in casa vineri, cand la Biserica are loc Prohodul.

• Vopsirea oualor

La tara, romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea acestora in apa (ouale proaspete cad la fund, cele vechi se ridica la suprafata) si pregatesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi "condeie" au fost lumanarea - cu al carui capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne - si pana de gasca, aceasta avand rolul cornului de ornat al olarului. Oamenii topesc ceara de albine in care se adauga putin carbune pisat, incondeiaza ouale cu motivele dorite si le pun apoi in vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara: oua pictate, decorate in relief, incondeiate cu frunze de plante, impodobite cu margele.

In comunitatile traditionale, ciocnitul oualor se face dupa reguli care difera de la o zona la alta, insa respectarea lor este obligatorie : cine are prima lovitura (de obicei, barbatul mai in varsta), ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vazute" sau "pe nevazute". Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitati la masa.
In unele locuri, cojile oualor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor, viilor si livezilor, se pastreaza pentru vraji sau descantece sau se pun in hrana animalelor.

• Dupa slujba de Inviere are loc prima masa de Paste in familie

Obiceiurile de Paste nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic. Peste tot se prepara mancaruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si romani, osterstollen in Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mancaruri sunt binecuvantate la biserica, alaturi de oua si carne.

Un alt obicei ce dateaza din crestinismul timpuriu spune ca cei care se botezau in timpul slujbei de Pasti erau imbracati in alb. Acestia purtau vesmintele intreaga saptamana, ca pe un simbol al noii lor vieti. Cei deja botezati nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a arata ca impartasesc noua viata a lui Hristos. In acest fel, obiceiul de a purta haine noi a devenit o traditie de Pasti.

In prima zi de Pasti, exista obiceiul ca toata familia sa se spele intr-un lighean in care au fost puse oua rosii si bani de argint sau de aur, crezandu-se ca toti vor fi astfel sanatosi si prosperi.