Craciunul - sarbatoare a bucuriei si familiei

 Multe persoane din Noua Zeelanda urmeaza vechile traditii engleze in ceea ce priveste masa traditionala: curcan, budinca de stafide si salate reci. Un Craciun desavarsit include prajitura "Pavlova" - preparata din bezea si decorata cu kiwi, capsuni si frisca.

 Rusii sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie, in concordanta cu calendarul iulian. Oamenii postesc de Advent, timp de 40 de zile, de pe 28 noiembrie pana in seara de 6 ianuarie, cand apare prima stea pe cer. Atunci, familiile ruse iau o cina cu 12 feluri de mancare, in cinstea celor 12 apostoli ai lui Iisus, printre care se regasesc: peste, ciorba de sfecla, varza cu mei, fructe uscate. Cel mai important ingredient este un fel de pasat, numit "kutya", facut din grau sau alte cereale, ce simbolizeaza speranta si nemurirea, miere si seminte de mac, despre care se crede ca aduc fericirea, succesul si linistea.

In Rusia, cadourile de Craciun sunt aduse de Ded Moroz sau Mos Gerila, care l-a inlocuit pe Sfantul Nicolae in timpul regimului comunist, dar si de Babushka. Potrivit unei legende, aceasta era o batrana care a pornit sa-l vada pe pruncul Iisus cu un cos plin cu daruri, insa, negasindu-l, a lasat cadouri pentru copii in fiecare casa pe care a vizitat-o. Ded Moroz, spiritul iernii la rusi, este ajutat sa duca darurile de Snegurochka, fata zapezii.

Bradul de Craciun (Yolka) este o alta traditie care a fost interzisa in perioada sovietica, insa, pentru a o mentine vie, rusii impodobeau brazi de Anul Nou. Si cum ornamentele fie erau prea scumpe, fie nu se gaseau, brazii de Craciun erau impodobiti cu obiecte facute in casa si cu fructe.

 In Bulgaria, Craciunul ("Koleda") incepe la 12 noaptea, cand fetele tinere pregatesc o paine speciala ("Krava") pentru al lor "Koledar" (colindator) favorit. "Koledarii" sunt tineri necasatoriti sau casatoriti recent, care, costumati cu haine traditionale, tin in maini un "Koledarka", un baston mare din lemn de stejar sculptat.

Ei fac inconjurul satului si se opresc in fiecare casa pentru a face urari si pentru a primi cadouri special preparate pentru ei. Sarbatoarea Craciunului dureaza pana in zorii zilei.

 Noaptea de Ajun este numita de maghiari "Szent-este" sau "noapte sfanta". Inainte sa mearga la biserica, pentru slujba de la miezul noptii, familiile se aduna in jurul bradului de Craciun, canta colinde si deschid cadourile.

In Ungaria, scena nasterii lui Iisus are o mare importanta in celebrarea Craciunului si este prezentata, cu cateva zile inaintea sarbatorii, de grupuri de copii, dar si de adulti, care merg din casa in casa. Spectacolul include papusi, costume, muzica si dansuri.

 Scandinavii numesc Craciunul "Jul", adaptand numele sarbatorii pagane a solstitiului de iarna "roata". Este vorba de roata anului care se invarte inca putin catre primavara. Aceasta sarbatoare reprezenta debutul unei perioade de 12 nopti, din 24 decembrie pana pe 8 ianuarie, si simboliza noaptea hibernala, cele mai lungi nopti ale anului, in timpul carora se pregateste reinnoirea luminii si a vegetatiei (bradul verde).

Craciunul in Danemarca este o perioada de sarbatoare care se impartaseste cu familia si prietenii. Festivitatile de Advent incep cu patru saptamani inainte de Craciun. Coroana de ramuri verzi este facuta in familie sau cu prietenii si fiecare dintre duminici este un prilej de a lua parte la mese festive, in compania celor dragi.

La inceputul lunii decembrie, toate casele si apartamentele sunt luminate in rosu, fie cu ajutorul unei lumanari, fie cu cel al unor felinare confectionate din diverse materiale. Fie ca sunt brazi, fie ca sunt altfel de copaci, arborii din fata caselor sunt si ei luminati, iar balcoanele apartamentelor, decorate.

 

 Pentru finlandezi, Craciunul este poate cea mai importanta perioada de festivitati. In fiecare an, Mos Craciun isi face intrarea la Helsinki.

Luna decembrie este punctata de date importante, in special pe 6 decembrie, ziua independentei Finlandei, si pe 13, sarbatorirea Sfintei Lucia (Sankta Luci). Aceasta sarbatoare vine dintr-o traditie populara suedeza, introdusa in Finlanda in 1950. Este vorba de alegerea, dintre fetele tinere, a celei care va fi "Lucia nationala". Imbracata cu o rochie lunga, alba si purtand o coroana cu beculete aprinse pe cap, Lucia apare pentru prima data pe 13 decembrie. Pana la sfarsitul lunii decembrie, ea viziteaza spitalele, scolile si asista la diverse sarbatori, purtand un mesaj de lumina, speranta si caritate.

 In Suedia se mananca sunca, peste si fasole, iar in Finlanda masa este bogata in preparate de baza pe peste: somon sau hering in diverse sosuri. Pestele inghetat si icrele de somon sau de cod sunt si ele printre preferintele finlandezilor. Merluciul are reteta aparte. El este pus la macerat in apa minerala si se serveste cu sos bechamel si cartofi. Alte traditii culinare sunt sunca si carnatii. Desertul de Craciun este o placinta cu gem numita Joulutorttu.

In ajunul Craciunului, la ora pranzului, secretarul general al primariei orasului Turku, situat in sud-vestul Finlandei, proclama public inceputul Pacii de Craciun, declaratia fiind transmisa in toata tara, la radio si televiziune. De Craciun, oamenii isi petrec timpul in familie, pentru ca pe 26, de Sfantul Stefan, finlandezii sa mearga in vizita la colegi si prieteni.
 

 In Spania, sarbatorile de Craciun incep la jumatatea lunii decembrie si se termina pe 6 ianuarie, de "Ziua regilor". Chiar daca Mos Craciun e din ce in ce mai popular, traditia spune ca darurile sunt aduse copiilor de Regii Magi, in zorii zilei de 6 ianuarie, zi libera la spanioli.

Cu cateva zile inainte de Craciun, spaniolii construiesc scene ale Nasterii lui Iisus si impodobesc bradul de Craciun. In Spania, majoritatea preparatelor traditionale sunt pe baza de fructe uscate: migdale in supa, nuci si migdale in prajituri si seminte de pin in varza rosie. Multi spanioli mananca peste, de regula prajit, cu cartofi si ceapa si decorat cu patrunjel si sofran.

Prajitura traditionala "touronun" este preparata din ciocolata, nuca de cocos, inghetata de praline, pasta de migdale, glazurata cu ciocolata, combinata cu ulei de masline, fructe uscate, nuci si migdale intregi.

 In Portugalia, ziua de Ajun este libera si multi oameni asista la slujba de la miezul noptii. In clipa in care se aud cele 12 batai de la miezul noptii, totii credinciosii se duc la biserica locala pentru a celebra Missa do Galo ("mesa cocosului").

Conform credintelor, un cocos ar fi cantat in dimineata de 25 decembrie, sarbatorind in felul sau nasterea lui Iisus. In Portugalia, Ajunul Craciunului se cheama "Consoada" si cuprinde cina si deschiderea cadourilor, lucru facut mai tarziu, in noaptea de 24 spre 25. Potrivit traditiei, aceste cadouri nu sunt aduse de Mos Craciun, ci de copilul Iisus.

In momentul deschiderii cadourilor, obiceiul cere sa i se ofere fiecarei persoane prezente cate o portocala. Pe vremuri, acest fruct hibernal era considerat ca un produs pretios si a fost pe punctul de a deveni unul din simbolurile Craciunului.

Bradul a intrat destul de recent in Portugalia, dar a devenit foarte repede traditie. Ca dovada, Lisabona a gazduit cel mai inalt brad impodobit din Europa, de 62 de metri, anul acesta pomul fiind ridicat la Porto si masurand 76 de metri.

 In Estonia, Craciunul incepe cu saptamanile de Advent, cand estonienii cumpara calendare si incep impodobirea caselor. In fiecare an, pe 24 decembrie, presedintele tarii declara "ragazul" de Craciun, un obicei vechi de 350 de ani. Pe vremuri, la tara, satenii urmareau atent stelele si citeau viitorul in gheata. Ei credeau ca, in aceasta noapte, spiritele bune si cele rele se plimba, motiv pentru care trebuia pusa mancare pe masa si lasat focul in vatra pana dimineata.

 

Calendarul de Advent este, de asemenea, popular in Franta, unde, cu cateva zile inainte de Craciun, incepe procesul de decorare a strazilor, imobilelor, magazinelor mari si mici. De Ajun, credinciosii merg la biserica pentru a asista la slujba de la miezul noptii.

Ajunul Craciunului reprezinta o ocazie ideala pentru francezi de a se reuni in familie, in jurul unei mese incarcate cu tot felul de produse traditionale, de la somon fumé, la fois gras si scoici (traditionalele coquilles Saint Jacques), la Buche de Noel (o prajitura de Craciun, in forma de buturuga) si, fireste, un pahar de vin alaturi de multe sortimente de branzeturi.

Potrivit traditiei, Mos Craciun (Père Noël) vine sa aduca darurile in noaptea de Ajun, pe care copiii le descopera de dimineata sub bradul impodobit.

Potrivit Mediafax, germanii numesc Craciunul "Weihnachten", care inseamna "noapte solemna", sau "Heiligenachten" - "noapte sfanta". Este evocata, atunci, nu nasterea lui Hristos, ca in tarile latine, ci slujba de la miezul noptii de Craciun. Inca din prima duminica de Advent, targurile de Craciun invadeaza pietele oraselor, dandu-se astfel startul sarbatorilor de sfarsit de an.

Coroana de Advent, confectionata in familie, cu ramuri verzi care celebreaza natura, este asezata, in aceste zile, in case. Pe aceasta se gasesc fie patru lumanari, care vor fi aprinse succesiv in fiecare duminica de Advent, fie 24 de saculete cu dulciuri si bunatati care vor fi degustate zilnic in familie. De Craciun, germanii sunt foarte preocupati de decorarea locuintei. Coroane de brad sunt agatate la usa de la intrare, in timp ce la ferestre sunt puse lumanari electrice.

Pana in ziua de Craciun, germanii viziteaza, in familie, nenumaratele scene biblice ale Nasterii lui Iisus, in miniatura sau in marime naturala, figurative sau animate, construite peste tot. In aer liber, oamenii se incalzesc cu vin fiert condimentat, usor indulcit.

In Germania, sarbatoarea Craciunului dureaza doua zile. 26 decembrie este zi libera, intrucat e cea de-a doua zi de Craciun, dedicata vizitelor in familie sau la prieteni. Cadourile sunt oferite in dupa-amiaza zilei de 25 sau in seara zilei de 24 decembrie, dar nu "de Mos Craciun", ci "de Christ-Kind" (copilul Iisus).

 In Grecia, nasterea lui Iisus este celebrata pe 25 decembrie, insa Craciunul este mai putin important decat Pastele. In Ajun, o masa frugala incheie o perioada de post de 40 de zile. Oamenii se culca devreme pentru a asista la slujba care incepe la ora 4 dimineata.

Pe 25 decembrie, la intoarcerea de la biserica, toata familia imparte miere, fructe uscate si Christopsomo ("painea lui Hristos"), un fel de placinta cu nuci pe care stapana casei a preparat-o in ajun si in care a avut grija sa-si lase amprenta degetelor, simbol al urmei degetelor lui Hristos, dovada ca s-a nascut. Masa de Craciun la greci mai cuprinde doua prajituri traditionale: Melomakaronas, insiropata cu miere, si Kourabiedes, acoperita cu fulgi de zahar.

Cadourile nu se impart de Craciun, ci pe 1 ianuarie, in momentul in care grecii sarbatoresc Sfantul Vasile. Acest sfant este, de altfel, cel ce aduce darurile. In Ajunul Craciunului, de Anul Nou si de Boboteaza, copiii greci merg din casa in casa si canta despre nasterea lui Iisus, despre venirea unui nou an si de botezul lui Iisus, in schimbul a catorva monede.

 Britanici denumesc Craciunul "Christmas", adica "slujba lui Hristos". Toate casele sunt decorate pentru ocazie, la exterior si la interior. Celebrele "Christmas carols" sunt cantecele de Craciun pe care copiii le intoneaza in strada pentru cateva monede.

Pe 24 decembrie, inainte de a merge la culcare, copiii lasa, langa semineu, un mic platou cu mancare pentru Mos Craciun, astfel incat acesta sa-si poata reface fortele in timpul lungii sale calatorii. Dimineata, acestia isi pot deschide cadourile strecurate in sosete, agatate langa semineu sau la picioarele patului.

Masa de Craciun este organizata, de obicei, la pranz si, doar dupa ce aceasta ia sfarsit, copii pot merge sa deschida si restul cadourilor, aflate sub brad.

 Sarbatoarea de Craciun ("Nollaig" - "zi de nastere") este una profund marcata de elementul religios in Irlanda. Irlandezii aprind lumanari la ferestre. La origine, era vorba de un semn de bun venit adresat Mariei si lui Iosif. De aceea, traditia cere ca fiecare lumanare sa fie aprinsa de persoana cea mai tanara din casa si sa nu fie stinsa decat de cineva pe nume Mary.

Vreme indelungata a existat obiceiul de a nu strange masa dupa cina cu fructe uscate si paine cu lapte, in semn de bun venit pentru vizitatori. Copiii isi primesc cadourile pe 25 decembrie, iar sarbatorile tin 11 zile. Apoi, pe 6 ianuarie, toate decoratiunile sunt scoase, existand credinta potrivit careia acestea aduc ghinion daca sunt tinute in casa peste aceasta data.

 Sarbatoarea Craciunului tine trei zile in Italia (24, 25, 26), din aceasta tara venind si "il presepe" - scena Nasterii lui Iisus -, pe care familiile italiene o instaleaza cu 9 zile inainte de Craciun. Bradul de Craciun se face pe 8 decembrie, zi, de asemenea, libera in Italia.
 

In aceasta perioada, italienii ofera celor apropiati, colegilor de munca sau vecinilor dulciuri, prajituri cu chipul principalilor protagonisti ai perioadei: Mos Craciun (Babbo Natale) sau copilul Iisus. Aceasta traditie a cadourilor oferite vecinilor vine dintr-un obicei mai vechi, specific zonelor rurale, unde, in noaptea de Craciun, totii copiii din sat plecau cu colindul. In schimbul urarilor de fericire, belsug si "la multi ani", copiii primeau cadouri constand in produse alimentare, precum faina, oua sau carne uscata.
 

In Italia, insa, traditiile de Craciun difera de la o regiune al alta. In nordul tarii, cadourile sunt aduse de Mos Craciun (Babbo Natale) sau Micul Iisus (Gesu Bambino), pe 25 decembrie. In alte parti acestea sunt aduse de Sfanta Lucia, pe 13 decembrie.
 

 

Conform legendei, Santa Lucia aducea de mancare prietenilor sai crestini ascunsi in catacombe. La Roma si in sudul Italiei, oamenii trebuie sa astepte, pentru cadouri, data de 19 ianuarie, data sfanta, in care Befana, batrana vrajitoare cu parul alb, va trece. Imbracata in negru si cu pantofi rupti in picioare, ea se deplaseaza pe matura si imparte dulciuri copiilor cuminti si carbuni celor neascultatori. Copii isi lasa, in general, sosetele intr-un colt al casei pentru a primi bomboane.

 

 In Polonia, perioada Craciunului ("Gwiazdka" sau "mica stea") este dedicata regenerarii fortelor vitale ale lumii, adica ale oamenilor, animalelor si naturii, pentru a se indeplini in cele mai bune conditii ciclul curgerii timpului. Traditiile moderne asociaza magie, binecuvantari de Anul Nou, decorarea casei si simboluri ale reconcilierii. Cantecele de Craciun sunt inca foarte prezente in aceasta perioada. In unele regiuni, colindatorii, grupuri de copii sau de adolescenti, vor trece din casa in casa cu stele multicolore si cu scene ale Nasterii lui Iisus.

Obiceiul scenei biblice a Nasterii a intrat in Polonia odata cu franciscanii, in secolul al XIII-lea. Scena din Cracovia este remarcabila, ea reprezinta sufletul si farmecul orasului, dar si speranta adusa de Craciun.

Pentru pregatirea mancarurilor de Craciun, se strecoara cateva paie sub fata de masa pentru a aminti faptul ca Iisus s-a nascut intr-o iesle. Inainte de a incepe sa manance, toti cei asezati la masa impart azima (oplatek), marcata cu scene ale nasterii Domnului, si isi fac urari de bine. La inceput, cadourile se ofereau numai de Sfantul Nicolae, insa, astazi, copiii primesc daruri si in seara zilei de 24, pe care steaua cea buna le etaleaza sub brad. In fine, slujba religioasa reprezinta un lucru aproape aproape obligatoriu, bisericile poloneze, fiind, la aceasta data, pline de oameni.

 Sarbatorirea Craciunului in Canada este un buchet de traditii provenind din mai multe culturi: franceza, germana, engleza, ucraineana si cea a indienilor. Acest amestec genereaza o diversitate remarcabila de obiceiuri.

Pentru francezii canadieni, cel mai important preparat este placinta cu carne, "la tourtiere". Ea este insotita de o supa traditionala, sosuri, brinzeturi, patiserie, prajituri cu fructe, gogosi. Principalul desert de Craciun este Yule Log. Aceasta este o prajitura de ciocolata, in forma de bustean, acoperita cu un strat gros de ciocolata alba si neagra, pentru a parea acoperita cu zapada. Aceste desert este simbolul trunchiului de mesteacan ars in focul imens ce a durat toata noaptea dinaintea plecarii francezilor in Canada.

Canadienii englezi sarbatoresc Craciunul avind pe masa gisca fripta sau friptura de vita si budinca de prune. Cele mai apreciate dulciuri sint asa-numitele Chicken Bones si Barley Roys. Ele exista de peste o suta de ani pe mesele acestei parti semnificative a populatiei canadiene.

Chicken Bones (Oase de pui) au fost inventate in 1885, de fratii Ganong. Ele sint un amestec de scortisoara, zahar si ciocolata. Barley Toys sunt facute de Yarmouth Candy Company din Noua Scotie, dupa aceeasi reteta veche de o suta de ani: zahar, glucoza, colorant si ulei de masline. Amestecul este turnat in forme mici, reprezentind pui, iepuri si alte animale, jucarii si desigur, pe Mos Craciun.

 Americanii nu au un mediu traditional de Craciun. In general, ei mananca friptura de vita, cea de curcan fiind servita cu numai trei saptamani inainte, de Ziua Recunostintei. Aperitivele au aproape peste tot somon afumat, preparat in diferite feluri.

La Casa Alba se serveste "Prajitura prezidentiala", preparata dupa o reteta veche, de peste doua secole (cu cirese, migdale, petale si sirop de trandafiri). Aceasta traditie este unica in lume. In Vestul Americii este servita traditionala bautura "eggnog". Ea se prepara in vase mari de sticla si contine brandy, rom, oua si lapte.