Cum arata criza educatiei romanesti in cifre?

• Cadre didactice prea putine

In aceste conditii se ridica intrebarea ce se intampla cu profesorii. Daca in Germania, Austria, Belgia sau Suedia numarul de cadre didactice este in crestere, in Romania situatia este exact pe dos: anul scolar 2009-2010 a debutat cu 2,3% mai putini dascali decat in anul precedent, iar scaderea nu a luat in calcul si cele 15.000 de posturi taiate de ministrul Daniel Funeriu in vara trecuta. Dincolo de faptul ca din ce in ce mai multe catedre raman goale, problema este cine ramane sa predea elevilor. Punct in care apare un semnal pozitiv: reducerile de personal au adus si scaderea numarului de cadre didactice necalificate: de la 4% la 3%, in cazul gimnaziului si de la 8% la 4%, in cazul invatamantului profesional, in ceea ce priveste nivelul liceal profesorii calificati fiind in pondere de 99%. Ramane in schimb slaba distribuire a cursurilor.

Romania inregistreaza un procent de 12% a normelor partiale, dublu decat cele din Italia si Portugalia si mai ridicat decat cel din Bulgaria, unde doar 11% dintre dascali nu au norma intreaga.

• Absolventi multi, locuri de munca putine

Nivelul scolarizarii, combinat cu criza economica, se reflecta si in cerintele de pe piata muncii. Rata de ocupare inregistrata la finele anului trecut reflecta o scadere dramatica in privinta absolventilor de studii superioare. Astfel, doar 53% dintre cei care au obtinut diploma de licenta aveau loc de munca in tara, fata de 58% in 2008 si 65% in 2004. Chiar si asa, raportul arata ca sansele de angajare sunt mult mai ridicate in cazul celor care au parcurs studiile universitare, cei care si-au incheiat parcursul educational o data cu liceul avand o rata de ocupare de 22%.

Situatia este recunoscuta oficial de Ministerul Educatiei in Raportul privind Starea Invatamantului, document care confirma involutia din ultimii ani.

Astfel, potrivit raportul privind situatia invatamantului inaintat de Guvern Parlamentului, prezentat de cotidianul Gandul, populatia scolara din gimnaziu a scazut cu o treime in ultimii opt ani, in timp ce in invatamantul primar invata cu 20% mai putini elevi decat in anul 2002. In facultati, deficitul este si mai evident: anul universitar 2009-2010 s-a desfasurat cu peste o suta de mii de studenti mai putini decat in anul anterior, cea mai dramatica scadere fiind in cazul universitatilor private (minus 22%).

• Sistemul de educatie romanesc, departe de standardele UE

Depopularea scolilor si universitatilor vine in contextul in care Romania se afla pe ultimele locuri din Europa in privinta raportului dintre numarul de elevi si studenti cuprinsi in sistemul de invatamant si numarul total al populatiei cu varsta intre 3 si 29 de ani. Concret, rata de participare la toate nivelurile de educatie inregistrata de Romania este de numai 56%, in conditiile in care media UE este de 63%, relateaza MEDIAFAX.

Tot sub media europeana stam si in cazul sperantei de viata scolara. In timp ce in Romania este de asteptat ca, incepand cu gradinita (la varsta de trei ani), un copil sa parcurga in medie 16,3 ani de educatie, in Polonia, Estonia, sau Slovenia, speranta de viata scolara depaseste 18 ani. O alta veste proasta este ca rata de parasire timpurie a sistemului educational in randul tinerilor este in crestere, 16% dintre tineri necompletandu-si studiile gimnaziale, procent de trei ori mai mare decat cel inregistrat in Polonia, Cehia si Slovacia.

Raportul inaintat Parlamentului de catre Guvern aduce insa si o veste buna: desi, din ce in ce mai multi elevi nu isi incheie ciclul de studii in care sunt inscrisi, tendinta este ca scoala sa nu fie abandonata pe parcursul semestrelor, ci dupa incheierea anului scolar. Concret, statistica arata ca abandonul scolar a scazut de la 1,9% la 1,7%.

In ceea ce priveste calitatea predarii la clasa, lamuritoare sunt concluziile raportului care fac trimitere la testarile internationale. Peste trei sferturi dintre elevii romani sunt sub pragul alfabetizarii stiintifice, in timp ce scorurile inregistrate la citire atesta faptul ca 56% dintre scolarii romani se afla la un nivel critic in privinta lecturii. Slaba pregatire a elevilor reiese si din examenele organizate de MECTS, ale caror rezultate nelineare ridica semne de intrebare si asupra aplicarii omogene a criteriilor de evaluare. Spre exemplu, in anul scolar 2009-2010 un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reusit sa promoveze evaluarea nationala derulata la matematica, desi in anul anterior, la teza cu subiect unic, peste 87% dintre scolari au obtinut nota de trecere.

• Rezultate dezastruoase la BAC

Poate cel mai relevant rezultat este insa cel inregistrat la bacalaureat. Rata de succes la examenul maturitatii a scazut dramatic in acest an, sub punctul de 35%. Interesanta este lamurirea ministerului, care explica acest fapt ca pe un merit ce "se datoreaza cel mai probabil masurilor de control si de evitare a fraudelor implementate cu fermitate la nivelul acestui an scolar". Din document reiese ca si ceea ce s-a castigat a avut costuri ridicate. Astfel, in timp ce rata de absolvire a liceului a crescut usor, cea inregistrata in cazul invatamantului profesional s-a prabusit, in medie doar patru din zece tineri inscrisi reusind sa-si finalizeze studiile. Aceasta in conditiile in care rata de tranzitie de la liceu la facultate este la randu-i in scadere.

• Disproportie intre sexe

Mai putin de 60% dintre elevii de clasa a XII-a se inscriu la facultate, la acest capitol inregistrandu-se o disproportie intre sexe: in timp ce jumatate dintre baieti nu urmeaza filiera universitara, doar o treime dintre fete nu se inscriu la facultate. Nici invatamantul superior nu se poate lauda cu performante. Dupa o crestere continua, rata de absolvire a facultatii a scazut la 65% in anul universitar 2008-2009, in concordanta cu durata medie de frecventare, studentii romani parcurgand in medie doar 1,3 ani de studii.