Presedintele Traian Basescu a trimis Consiliului Legislativ proiectul legii de revizuire a Constitutiei. Afla care sunt schimbarile pe care le vrea presedintele.
4 moduri de a încuraja angajații să lucreze eficient în echipă
Recomandari 30 Apr.
CONSTITUTIA lui Traian Basescu
shutterstock
Presedintele CSM, ales si dintre reprezentantii societatii civile
1/8
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii va putea fi ales si dintre reprezentantii societatii civile in CSM, nu doar dintre cei ai magistratilor, rezulta din proiectul de revizuire a Constitutiei postat miercuri pe site-ul Administratiei Prezidentiale, scrie MEDIAFAX.
Legea fundamentala in vigoare prevede ca presedintele CSM este ales doar dintre cei 14 magistrati mambri ai Consiliului.
Conform proiectului de modificare a Constitutiei, numarul reprezentantilor magistratilor scade de la 14 la 10, crescand in schimb cel al reprezentantilor societatii civile, de la 2 la 6 - 3 numiti de Parlament, 3 de catre presedinte.
"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei . Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Parlament; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 5 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanti ai societatii civile, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala: 3 numiti de Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei; c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", prevede proiectul la articolul 133.
Conform acestuia, presedintele CSM este ales dintre cei 10 magistrati si 6 reprezentanti ai societatii civile, pentru un mandat de un an, ce poate fi innoit o singura data, dar care nu poate fi prelungit.
"Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani si nu poate fi prelungit sau innoit", mai stabileste acelasi articol.
De asemenea, acesta prevede ca hotararile CSM se iau prin "vot public si se motiveaza". Constitutia in vigoare stabileste ca votul este secret. Totodata, in noua Constitutie este abrogat articolul care prevede ca seful statului prezideaza sedintele CSM la care participa.
Legea fundamentala in vigoare prevede ca presedintele CSM este ales doar dintre cei 14 magistrati mambri ai Consiliului.
Conform proiectului de modificare a Constitutiei, numarul reprezentantilor magistratilor scade de la 14 la 10, crescand in schimb cel al reprezentantilor societatii civile, de la 2 la 6 - 3 numiti de Parlament, 3 de catre presedinte.
"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei . Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Parlament; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 5 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanti ai societatii civile, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala: 3 numiti de Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei; c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", prevede proiectul la articolul 133.
Conform acestuia, presedintele CSM este ales dintre cei 10 magistrati si 6 reprezentanti ai societatii civile, pentru un mandat de un an, ce poate fi innoit o singura data, dar care nu poate fi prelungit.
"Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani si nu poate fi prelungit sau innoit", mai stabileste acelasi articol.
De asemenea, acesta prevede ca hotararile CSM se iau prin "vot public si se motiveaza". Constitutia in vigoare stabileste ca votul este secret. Totodata, in noua Constitutie este abrogat articolul care prevede ca seful statului prezideaza sedintele CSM la care participa.
dreamstime
Prezumarea caracterului licit al dobandirii averii, eliminata
2/8
Proiectul legii de revizuire a Constitutiei elimina, la articolul privitor la dreptul de proprietate privata, prevederea potrivit careia caracterul licit al dobandirii averii se prezuma.In textul actual al Constitutiei, articolul 44 referitor la "Dreptul de proprietate privata" stipuleaza, la alieatul 8: "Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma".
In proiectul de lege de revizuire a Constitutiei, ultima parte a textului este eliminata, fiind mentinuta doar cea potrivit careia: "Averea dobandita licit nu poate fi confiscata".
Proiectului legii de revizuire a Constitutiei si un tabel comparativ intre textul actual al Constitutiei si textul propus au fost postate pe site-ul Administratiei Prezidentiale.
In proiectul de lege de revizuire a Constitutiei, ultima parte a textului este eliminata, fiind mentinuta doar cea potrivit careia: "Averea dobandita licit nu poate fi confiscata".
Proiectului legii de revizuire a Constitutiei si un tabel comparativ intre textul actual al Constitutiei si textul propus au fost postate pe site-ul Administratiei Prezidentiale.
shutterstock
Raspunderea penala a ministrilor se stabileste prin lege organica
3/8
Prevederea din Constitutia actuala potrivit careia numai Parlamentul si presedintele pot cere urmarirea penala a membrilor Guvernului a fost abrogata in proiectul de revizuire postat de Presedintie, urmand ca raspunderea penala a ministrilor sa fie stabilita prin lege organica.
Potrivit MEDIAFAX, alieneatul 2 al articolului 90, privitor la urmarirea penala a ministrilor, a fost abrogat. Textul abrogat prevedea ca: "(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie.
Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie".
Proiectul prevede ca "raspunderea penala a membrilor Guvernului, pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor, se stabileste prin lege organica". De asemenea, "competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie", prevede proiectul.
Potrivit MEDIAFAX, alieneatul 2 al articolului 90, privitor la urmarirea penala a ministrilor, a fost abrogat. Textul abrogat prevedea ca: "(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie.
Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie".
Proiectul prevede ca "raspunderea penala a membrilor Guvernului, pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor, se stabileste prin lege organica". De asemenea, "competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie", prevede proiectul.
CSM - 3 membri numiti de presedinte. Mandatul membrilor nu poate fi innoit. Votul e public
4/8
Consiliul Superior al Magistraturii va avea si 6 membri reprezentanti ai societatii civile, din care 3 sunt numiti de Parlament, iar 3 de seful statului, prevede proiectul de revizuire a Constitutiei, conform caruia mandatul membrilor CSM nu poate fi prelungit sau innoit, iar votul lor este public.
"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Parlament; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 5 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanti ai societatii civile, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala: 3 numiti de Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei; c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", prevede proiectul la articolul 133.
Conform acestuia, presedintele CSM este ales dintre membrii acestuia, pentru un mandat de un an, ce poate fi innoit o singura data, dar care nu poate fi prelungit.
"Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani si nu poate fi prelungit sau innoit", mai stabileste acelasi articol.
De asemenea, acesta prevede ca hotararile CSM se iau prin "vot public si se motiveaza".
"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Parlament; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 5 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanti ai societatii civile, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala: 3 numiti de Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei; c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", prevede proiectul la articolul 133.
Conform acestuia, presedintele CSM este ales dintre membrii acestuia, pentru un mandat de un an, ce poate fi innoit o singura data, dar care nu poate fi prelungit.
"Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani si nu poate fi prelungit sau innoit", mai stabileste acelasi articol.
De asemenea, acesta prevede ca hotararile CSM se iau prin "vot public si se motiveaza".
Sursa Foto: Administratia Prezidentiala
Avizul negativ al CC duce la oprirea procedurii de suspendare a presedintelui
5/8
Curtea Constitutionala nu va mai avea doar rol consultativ in procedura de suspendare din functie a presedintelui, un aviz negativ al acestui for ducand la intreruperea procedurii, rezulta din proiectul de revizuire a Constitutiei trimis de seful statului Consiliului Legislativ.
In Constitutia actuala, alineatul 1 al articolului 95 referitor la suspendarea presedintelui prevede ca, "in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale" si ca "presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa".
Proiectul de modificare a legii fundamentale, postat, miercuri, pe site-ul Administratiei Prezidentiale, arata ca, "in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Parlament, cu votul majoritatii membrilor sai, dupa obtinerea avizului Curtii Constitutionale cu privire la gravitatea faptelor si incalcarea Constitutiei".
Aceluiasi articol ii este adagat un alineat, 1', conform caruia "continuarea procedurii de suspendare este conditionata de avizul favorabil al Curtii Constitutionale", iar "presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa".
In aprilie 2007, Curtea Constitutionala a dat aviz negativ solicitarii privind suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu, desi judecatorii au constatat anumite incalcari constitutionale ale sefului statului, insa au lasat la aprecierea Parlamentului gravitatea faptelor ce i se imputau presedintelui.
"Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, constata ca propunerea de suspendare din functie a domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei, prezentata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului, de 182 de deputati si senatori, la data de 21 martie 2007, se refera la acte si fapte de incalcare a Constitutiei, savarsite in exercitiul mandatului care, prin continutul si consecintele lor, nu pot fi calificate drept incalcari grave, de natura sa determine suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, in sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constitutie", se arata in avizul Curtii.
Basescu a mentionat ca afirmatia sa potrivit careia prea multe decizii fundamentale sunt influentate de Curtea Constitutionala este o constatare si ca nu stie daca ar trebui sa reprezinte un motiv de ingrijorare.
Presedintele a reprosat Curtii Constitutionale ca a validat votul celor 322 de parlamentari care au decis suspendarea sa, desi el nu incalcase Constitutia.
"Curtea Constitutionala avea posibilitatea sa stopeze un abuz", a spus atunci Traian Basescu.
In Constitutia actuala, alineatul 1 al articolului 95 referitor la suspendarea presedintelui prevede ca, "in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale" si ca "presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa".
Proiectul de modificare a legii fundamentale, postat, miercuri, pe site-ul Administratiei Prezidentiale, arata ca, "in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Parlament, cu votul majoritatii membrilor sai, dupa obtinerea avizului Curtii Constitutionale cu privire la gravitatea faptelor si incalcarea Constitutiei".
Aceluiasi articol ii este adagat un alineat, 1', conform caruia "continuarea procedurii de suspendare este conditionata de avizul favorabil al Curtii Constitutionale", iar "presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa".
- Un alt alineat prevede ca, in cazul unui aviz negativ din partea Curtii Constitutionale, procedura de suspendare va inceta".
In aprilie 2007, Curtea Constitutionala a dat aviz negativ solicitarii privind suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu, desi judecatorii au constatat anumite incalcari constitutionale ale sefului statului, insa au lasat la aprecierea Parlamentului gravitatea faptelor ce i se imputau presedintelui.
"Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, constata ca propunerea de suspendare din functie a domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei, prezentata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului, de 182 de deputati si senatori, la data de 21 martie 2007, se refera la acte si fapte de incalcare a Constitutiei, savarsite in exercitiul mandatului care, prin continutul si consecintele lor, nu pot fi calificate drept incalcari grave, de natura sa determine suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, in sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constitutie", se arata in avizul Curtii.
- Insa, potrivit Constitutiuei in vigoare, procedura a continuat, iar presedintele Traian Basescu a fost suspendat din functie. La referendumul din 19 mai 2007, impotriva demiterii presedintelui Traian Basescu au votat 74,48% dintre cei care s-au prezentat la urne, iar pentru demiterea acestuia s-au pronuntat 24,75%, prezenta fiind de 44,45%, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).
- In 4 iulie 2007, presedintele Traian Basescu declara, intr-o emisiune televizata, ca prea multe decizii fundamentale sunt influentate de Curtea Constitutionala, el reprosand acesteia ca a validat votul Parlamentului de suspendare a sa, in conditiile in care el nu a incalcat Constitutia.
Basescu a mentionat ca afirmatia sa potrivit careia prea multe decizii fundamentale sunt influentate de Curtea Constitutionala este o constatare si ca nu stie daca ar trebui sa reprezinte un motiv de ingrijorare.
Presedintele a reprosat Curtii Constitutionale ca a validat votul celor 322 de parlamentari care au decis suspendarea sa, desi el nu incalcase Constitutia.
"Curtea Constitutionala avea posibilitatea sa stopeze un abuz", a spus atunci Traian Basescu.
shutterstock
Perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor se face fara avizul Legislativului
6/8
Perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor se face fara avizul Legislativului, conform proiectului de lege de revizuire a Constitutiei facut public, miercuri, de Administratia prezidentiala, scrie MEDIAFAX.
Conform proiectului, trimis miercuri de catre seful statului Consiliului Legislativ pentru avizare, la articolul privind imunitatea parlamentara se stipuleaza ca "parlamentarii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile olitice exprimate in exercitarea mandatului".
"Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata
apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie", mai prevede acelasi articol.
Legea fundamentala in vigoare prevede: "Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor.
Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei.
Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri".
Conform proiectului, trimis miercuri de catre seful statului Consiliului Legislativ pentru avizare, la articolul privind imunitatea parlamentara se stipuleaza ca "parlamentarii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile olitice exprimate in exercitarea mandatului".
"Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata
apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie", mai prevede acelasi articol.
Legea fundamentala in vigoare prevede: "Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor.
Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei.
Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri".
© INTACT IMAGES/Jurnalul National/Dan Marinescu
Parlamentul unicameral dezbate de doua ori aceeasi lege
7/8
Parlamentul unicameral va dezbate si vota in plen proiectele de legi in doua lecturi succesive, la cel putin 30 de zile distanta, prevede proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei, facut public de Administratia prezidentiala, scrie MEDIAFAX.
"Propunerile legislative si proiectele de legi vor fi dezbatute si votate in plen in doua lecturi succesive, la cel putin 30 de zile distanta. In cadrul primei lecturi, dezbaterile si votul se vor face pe articole. In cadrul celei de-a doua lecturi, dezbaterile si votul se vor face pe articole, urmate de votul final pe intreaga lege.
In mod exceptional, Parlamentul poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, reducerea termenului de 30 de zile si adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative in procedura de urgenta", prevede un nou alineat, introdus la articolul 76 din Constitutie, referitor la adoptarea legilor si hotararilor.
"Propunerile legislative si proiectele de legi vor fi dezbatute si votate in plen in doua lecturi succesive, la cel putin 30 de zile distanta. In cadrul primei lecturi, dezbaterile si votul se vor face pe articole. In cadrul celei de-a doua lecturi, dezbaterile si votul se vor face pe articole, urmate de votul final pe intreaga lege.
In mod exceptional, Parlamentul poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, reducerea termenului de 30 de zile si adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative in procedura de urgenta", prevede un nou alineat, introdus la articolul 76 din Constitutie, referitor la adoptarea legilor si hotararilor.
Agerpres
O singura Camera a Parlamentului, cel mult 300 de parlamentari
8/8
Parlamentul este alcatuit dintr-o singura Camera, iar numarul parlamentarilor nu poate depasi 300 de persoane, se stipuleaza in proiectul de revizuire a Constitutiei trimis de seful statului Consiliului Legislativ.
"Parlamentul este alcatuit dintr-o singura Camera", se arata la alineatul 2 din articolul 61, legat de rolul si structura Parlamentului, potrivit proiectului postat pe site-ul Presedintiei.
Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Parlamentul Romaniei sau in organele administratiei publice locale si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei, se arata in articolul 37 alineat 2 al proiectului.
Proiectul prevede ca organizarea si functionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat cu votul majoritatii membrilor sai. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevazute in bugetul propriu, aprobat de acesta si face parte integranta din bugetul de stat.
Referirile din actuala Constitutie la senatori, deputati, Camera Deputatilor sau Senat sunt inlocuite cu formulele "parlamentari" si "Parlament".
"Parlamentul este alcatuit dintr-o singura Camera", se arata la alineatul 2 din articolul 61, legat de rolul si structura Parlamentului, potrivit proiectului postat pe site-ul Presedintiei.
Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Parlamentul Romaniei sau in organele administratiei publice locale si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei, se arata in articolul 37 alineat 2 al proiectului.
Proiectul prevede ca organizarea si functionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat cu votul majoritatii membrilor sai. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevazute in bugetul propriu, aprobat de acesta si face parte integranta din bugetul de stat.
Referirile din actuala Constitutie la senatori, deputati, Camera Deputatilor sau Senat sunt inlocuite cu formulele "parlamentari" si "Parlament".
