EXCLUSIV: Brad Pitt, un tata autoritar vs un tata bun

La conferinta de presa a peliculei, Pitt, alaturi de actrita Jessica Chastain si de producatori, a incercat sa compenseze lipsa celui care avea cele mai multe explicatii de dat pentru acest film huiduit si aplaudat in acelasi timp – regizorul Terrence Malick.

• "Tree of Life" e un film neconventional, o „simfonie” in mai multe acte, cum au numit-o unii critici, despre viata, moarte, memorie, creatie, Dumnezeu (Malick a incercat sa cuprinda tot).

Inceputul si finalul filmului – ca niste coperte – sunt imagini realizate pe computer cu lava primordiala, primele organisme, galaxii si chiar dinozauri (pe muzica de Back, Brahms, Berlioz etc.), iar miezul filmului o constituie flash-back-urile lui Sean Penn despre copilaria lui intr-o suburbie americana din anii 50, cu o mama blanda si luminoasa (Jessica Chastain) si un tata (Brad Pitt) iubitor dar autoritar. Cei doi parinti reprezinta cele doua cai ale vietii despre care ni se vorbeste in debutul filmului: calea gratiei (mama - dragoste) si calea naturii (tata - supravietuire).

Unul dintre cei trei frati moare - e punctul de plecare pentru un lung doliu si o reflectie asupra locului fiintei umane in univers. Secventele din familie sunt extrem de intense si de speciale – au un ceva „evanescent” si „grandios”, in opinia criticului american Todd McCarthy – insa presa de la Cannes a sanctionat prezenta celorlalte imagini, cu big bang-ul si dinozaurii, inutile in acest demers filosofico-mistic.

Terrence Malick (Badlands, Thin Red Line) apare extrem de rar in public si nu da interviuri, de aceea Brad Pitt a fost purtatorul lui (neoficial) de cuvant.

„E foarte jovial, rade toata ziua, se bucura de micile placeri ale zilei si isi iubeste foarte mult personajele”, l-a prezentat starul. Tot din conferinta am aflat ca e foarte dedicat si disciplinat in munca si extrem de timid.

Metoda lui de lucru a fost una dintre curiozitatile jurnalistilor de la Cannes, care aproape s-au batut la cozile de la premiera filmului, unde nu a reusit sa intre decat o parte a presei: „Malick ne-a dat un scenariu foarte gros, dar nu a tinut sa-l respectam cu sfintenie. E mai degraba genul de cineast care incearca sa prinda momentul, ca un vanator de fluturi pregatit sa arunce plasa. Copiii citeau scenariul, dar ieseau des din liniile lui. Aveau un dulap unde isi puneau hainele si puteau sa poarte ce voiau ei in ziua aia. De aceea scenele din film sunt atat de naturale, tocmai pentru ca nu erau pregatite dinainte. Primeam dimineata cateva linii generale si de acolo porneam. Aproape toata lumina din film e naturala, iar camera e tinuta pe umar. A fost o experienta incredibila. Nu stiu insa daca o mai pot repeta a doua oara, pentru ca a fost epuizanta”, a povestit Pitt, precizand ca experienta l-a schimbat definitiv.

Intorcandu-se la filmele pe care le-a facut, si-a dat seama ca cele mai bune momente erau rezultatele acelor „accidente fericite” de pe platou si nu a unor scheme bine gandite.

"Am discutat foarte multe despre religie. E mai mult un om interesat de spiritualitate decat un om religios. Mie filmul mi se pare universal, sper ca vorbeste tuturor culturilor. Cand cresti, incerci diferite lucruri si esti bantuit de toate influentele din jurul tau, iar Malick a construit filmul pe schema asta: mama, care reprezinta gratia, dragostea, binele si tatal – natura opresiva. Stiu ca e un cliseu, dar exista un adevar in asta, in special in familiile din Sud”, a explicat Brad Pitt, recunoscand ca s-a regasit, personal, in film si ca a facut „un salt in credinta” pentru a juca in el.

„Am crescut cu religia crestina. Mi s-a spus, de mic, ca Dumnezeu va avea grija de tot. Si cand nu se intampla asta mi se spunea ca asta e voia lui Dumnezeu si tot asa... Am probleme, pe bune, am niste probleme cu chestia asta, nu vreti sa ma pornesc...”, a ras Pitt.

Cat despre portretul tatalui autoritar din film, a avut cateva indoieli inainte de a accepta rolul: „M-am intrebat ce vor crede copiii mei cand vor creste si vor vedea filmul. Dar ei ma stiu ca tatal lor, sunt un tata bun si sper ca vor crede doar ca sunt un actor al naibii de bun”.

Structura filmului i se para geniala, la fel si corespondenta micro-cosmos (familia) si macro-cosmos (univers) - exact subiectul controversei la Cannes. Dinozaurii (in special) au fost, se pare, motiv de disputa si in randul echipei, dar Malick a avut drept de veto.

In cazul lui Brad Pitt, a fost inevitabila intrebarea cu „stilul tau de a-ti creste copiii”, la care actorul (tata a sase copii) a glumit „da, deci, imi bat copiii. Se pare ca functioneaza. Si nu le dau de mancare”.

Dupa care au inceput certurile pe holurile Cannes-ului: "Tree of Life" n-a lasat pe nimeni indiferent.



Corespondenta sustinuta de